Main menu

header

Murături inedite

550 26 1de Raluca Grințescu

Cum toamna și-a intrat în drepturi, bunii gospodari se pregătesc de iarnă. Cămara are acum o atenție specială. Vă prezentăm câteva reţete de conserve și murături inedite.

Read more: Murături inedite

Dulcegării romantice: bezele

549 26 1de Adrian Dumitru

Bezelele se numără printre preferatele iubitorilor de dulciuri foarte... dulci. Şi acest desert, ca multe altele dintre cele preparate în casă, are o tradiţie străveche. Pe vremurile în care varietatea de dulciuri nu era atât de mare ca astăzi, bezelele nu lipseau de la nicio aniversare sau petrecere. Iată câteva reţete deosebite.

Read more: Dulcegării romantice: bezele

Preparate speciale cu branzeturi

547 26 1de Diana Georgescu

Brânzeturile sunt nelipsite în bucătăria fiecărui popor, ele adăugând savoare preparatelor tradiționale sau felurilor de mâncare cel mai frecvent consumate. Aproape fiecare dintre brânzeturile reprezentative ale altor popoare își găseşte corespondentul în gastronomia noastră, astfel încât nu va fi greu să realizați câteva preparate delicioase.

Read more: Preparate speciale cu branzeturi

Dulciuri la borcan

546 26 1de Raluca Grințescu

Printre deliciile toamnei se numără și dulcețurile aromate, pe care vă invităm să le preparați spre a le servi celor dragi.

Read more: Dulciuri la borcan

Conserve „de poveste“

545 26 1de Dana Purgaru

Unul dintre obiceiurile cel mai des practicate toamna, când bogăția de pe tarabe se află la apogeu, este prepararea conservelor pentru sezonul rece. Fie pentru a profita de prețurile mici și a evita cheltuielile mari de peste iarnă, fie pentru că țin să cunoască întru totul ceea ce se află în spatele alimentelor din farfurie, gospodinele trebăluiesc de zor în această perioadă și caută noi și noi metode de a păstra cât mai bine prospețimea și aroma legumelor. Iată câteva rețete mai puțin știute, ce vor decora mesele de Sărbători și vor deveni subiect „de poveste” printre membrii familiei și oaspeți.

Read more: Conserve „de poveste“

Floarea pâinilor: pristolnicul

544 26 2de Raluca Grințescu

Pristolnicul (Abutilon theophrasti), cunoscut și ca floarea-pâinii sau crucea-pâinii, este o plantă erbacee malvacee ale cărei fructe se întrebuinţau drept pecete pentru modelarea pâinilor ceremoniale. Obiceiul de a însemna pâinea nu aparţine doar creştinilor, chiar dacă nouă ne sunt familiare pâinicile şi turtele ştampilate cu pristolnice de lemn sau de piatră, cu însemne chirilice, aduse la biserică la sărbători, la nunţi şi la înmormântări.

Read more: Floarea pâinilor: pristolnicul

Piciorul-caprei - specialitate culinară

544 26 1de Raluca Grințescu

Piciorul-caprei, denumită și căpriță sau spanac sălbatic, des considerată o simplă buruiană, planta este cunoscută în țările de limbă engleză sub numele de „lamb’s quarters” și are o revenire spectaculoasă în alimentația modernă. Prin piețele vestice, un kilogram din aceste ierburi ajunge până la 5 dolari. Planta este cunoscută și consumată în Europa și în Orient încă din Antichitate.

Read more: Piciorul-caprei - specialitate culinară

Reţete delicioase cu... castane

543 26 1de Raluca Grinţescu

Toamna are parfum de castane prăjite. Tarabagiii te întâmpină cu binecunoscutele „coroabe” coapte pe jar, iar gospodinele prepară din ele gustosul piure, o delicatesă care îi poate îmbuna și pe cei mai drastici critici culinari. În țările vestice, cum ar fi Italia și Franța, bucătarii marilor restaurante folosesc castanele pentru a umple pieptul de curcan sau pentru a pregăti o excelentă salată cu varză de Bruxelles și bacon. Pentru cei care doresc să experimenteze în bucătăria proprie, acum e momentul!

Read more: Reţete delicioase cu... castane

Delicii de la poalele Olimpului (II)

542 26 1de Dana Purgaru

Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și legume proaspete ori gătite ușor împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului gustoase și ușor de gătit. După ce în numărul trecut v-am prezentat modul de preparare pentru Saganaki, Pastisio, ciorbă de pui à la grec, Bouyourdi, Bakaliaros Plaki, Spanakopita și Galatopita, în acest număr vă dezvăluim secretul altor delicii grecești.

Read more: Delicii de la poalele Olimpului (II)

Delicii de la poalele Olimpului (I)

541 26 1de Dana Purgaru

Bucătăria grecească din Antichitate era caracterizată de simplitate. Ocupați în cea mai mare parte a timpului cu agricultura și cu creșterea animalelor, sub arșița soarelui, locuitorii Eladei se înfruptau în special cu fructe și cu legume proaspete ori gătite ușor, împreună cu brânză, iaurt, pește și fructe de mare, carne de oaie cu preponderență, ulei de măsline obținut în comunitățile locale, ierburi aromatice, pită aburindă, semințe și, bineînțeles, vin de casă și ouzo. Și în ziua de astăzi, dieta mediteraneană este considerată cea mai sănătoasă din lume, în special dacă se bazează pe cât mai multe salate și fructe proaspete. Există însă și alte feluri de mâncare de la poalele Olimpului, gustoase și ușor de gătit.

Read more: Delicii de la poalele Olimpului (I)

Delicii de sezon, cu tomate

540 26 1de Dana Purgaru

Unul dintre cele mai așteptate delicii ale naturii pe timp de vară, şi nu numai, este roșia. Nativă din zona Mexicului și a Peru, unde este numită „tomatl”, aceasta a ajuns în câteva mii de ani să fie cultivată la aproape toate latitudinile și ocupă astăzi circa o treime din suprafața consacrată legumelor. Din punct de vedere botanic, roșia este considerată un fruct, și pe bună dreptate, deoarece o tomată crescută natural, foarte coaptă, dulce-acrișoară, suculentă și totodată cărnoasă, se poate mânca ca atare, având un gust complet. Totuși, roșiile sunt excelente și gătite și se poate spune că nu există meniu care să nu cuprindă un fel de mâncare preparat cu minunatele acestea.

Read more: Delicii de sezon, cu tomate

Bun îi vinul ghiurghiuliu!

538 24 1de Silviu Ghering

România este una dintre marile țări viticole ale lumii, cu o suprafață de 243.000 de hectare de vie (242.000 de hectare de vii pe rod, la care se adaugă 1.000 de hectare de vii tinere). Plantațiile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafața viticolă totală, iar producția de vinuri este de 4 până la 6,5 milioane de hectolitri anual. Potrivit Organizației Internaționale a Viței-de-Vie și Vinului, 80% din totalul producției de vin la nivel mondial este dată de 15 țări. România face parte din acest top select, ocupă locul 12, cu o producție medie de 5,2 milioane de hectolitri anual.

Read more: Bun îi vinul ghiurghiuliu!

Desertul răcoros al copilăriei noastre: serbetul

538 26 1de Dana Purgaru

În Dicționarul Explicativ, șerbetul este descris drept un preparat alimentar făcut din sirop de zahăr bine legat și frecat, colorat și aromat cu diferite esențe sau sucuri de fructe. Însă, în Dicționarul Gusturilor, pe care fiecare dintre noi îl poartă în suflet, șerbetul este, cu siguranță, un preparat ce amintește de copilărie, de vacanțe, de bunici, de vizite și de veri toride, îndulcite cu celebrul desert răcoros servit pe lingură și scufundat în apă rece ca gheața. Și pentru că uneori este bine să devenim nostalgici, mai ales atunci când vremea ne toropește, vă prezentăm câteva rețete de șerbet așa cum numai bunicile noastre știau să le prepare.

Read more: Desertul răcoros al copilăriei noastre: serbetul

Deserturi mentolate

537 26 1de Raluca Grințescu

Menta (izma) este numele unei plante erbacee dintr-o familie parfumată, veselă şi proaspătă, Laviate, alături de rudele sale: menta creață, menta-piperată şi busuiocul cerbilor, de la care se utilizează frunzele şi vârfurile înflorite, în scop terapeutic şi gastronomic. I se mai spune piperiță, adică iute, piperată, datorită gustului şi mirosului înţepător, care se pot simţi dacă tulpina sau frunzele sunt tăiate.

Read more: Deserturi mentolate

Flori ... comestibile

536 26 1de Raluca Grințescu

Unele flori sunt nu numai frumoase, dar şi bune de mâncat. Acestea sunt consumate din timpuri mai vechi. Încă există reticenţe la unele persoane, care, dacă văd un fel de mâncare ornamentat cu flori proaspete, nu ştiu dacă să mănânce sau nu şi decorul. Există câteva flori care pot fi consumate atât proaspete, cât şi gătite. În comerţ este destul de greu să le găsiți, dar se pot cultiva în propria grădină.

Read more: Flori... comestibile

Desert de vară cu inghetata

535 26 3de Gabriela Niculescu

Vara este anotimpul în care se consumă cea mai mare cantitate de înghețată. Fie că o preferați pe cea cu aromă de fructe, de vanilie sau de ciocolată, trebuie să știți că ea poate deveni un ingredient ce poate sta la baza unor deserturi delicioase. Nu vă sfiiți să încercați combinații ce par, la prima vedere, imposibile. S-ar putea să aveți surprize plăcute!

Read more: Desert de vară cu inghetata

Băuturi cu îngheţată pentru vreme caniculară

535 26 1de Gabriela Niculescu

Băuturile pe bază de îngheţată sunt un deliciu recomandat în timpul verii. Cei mai mulţi oameni aleg vara, pentru a se răcori, băuturi şi alimente reci, care să îi ajute să reziste caniculei. Nu ştiu însă că în această perioadă sunt recomandate băuturile calde. Consumul de alimente reci duce la un dezechilibru al temperaturii centrale a organismului, care va produce şi mai multă căldură în lupta de a reveni la echilibrul termic normal. Vara aceasta vă propunem trei reţete de băuturi calde pe bază de îngheţată, pentru a contracara efectele neplăcute ale caniculei. Foarte simplu de realizat, reţetele sunt variate şi potrivite pentru toate gusturile.

Read more: Băuturi cu îngheţată pentru vreme caniculară

Preparate tradiţionale spaniole

533 26 1de Diana Georgescu

Amestecul de ingrediente proaspete și sănătoase, îmbinat cu aromele condimentelor meridionale, a devenit familiar în rândul populației noastre, astfel încât bucătăria tradițională spaniolă a câștigat din ce în ce mai mult teren. Am păstrat denumirile originale ale celor mai îndrăgite produse, pentru a aduce un plus de savoare binemeritat.

Read more: Preparate tradiţionale spaniole

Calcan umplut ŕ la Răzvan Savu

533 26 1de Gabriela Niculescu

Răzvan Dan Savu (medalion), bucătar-șef la restaurantul „Valea cu Pești” de pe Transfăgărășan, ne-a oferit una dintre rețetele sale savuroase, excelentă pentru o masă deosebită alături de cei dragi. În ciuda faptului că este delicioasă, iar felul în care arată îi poate impresiona până și pe cei mai mari critici culinari, calcanul umplut se prepară destul de ușor. Pe lângă un calcan de aproximativ două kilograme, iată care sunt ingredientele și modul de preparare pentru patru porții sățioase.

Read more: Calcan umplut ŕ la Răzvan Savu

Delicii cu zmeură

532 26 1de Carmen Ciripoiu

În plină vară, micuțele bobițe de culoarea rubinului, înzestrate cu o aromă inconfundabilă, ne oferă delicii gustoase, dar mai ales sănătoase. Rețete inedite și delicioase cu zmeură găsiți în rândurile de mai jos.

Read more: Delicii cu zmeură

Delicii neaoşe româneşti (II)

531 26 1de Dana Purgaru

Bucatele noastre tradiționale, vechi de secole, au ajuns pe mesele de pe toate continentele grație celor care au purtat cu ei secretul preparării lor pe unde i-au purtat pașii. Deloc complicate, dar cu o savoare aparte, acestea reușesc și azi, în epoca modernă, să fie căutate și lăudate de români și de străini deopotrivă. După ce în numărul trecut v-am prezentat metodele de plămădire ale unor feluri de mâncare desprinse parcă din filele cărților de bucate îngălbenite de vreme, de la poale-n brâu, scovergi, minciunele și învârtite până la papanași, a venit rândul și altor delicii din vechea Românie, ce se prepară cu nostalgie și azi.

Read more: Delicii neaoşe româneşti (II)