Mozaic

Jacques-Yves Cousteau Urmaşul lui Noe

de Silviu Ghering

E greu să scrii de Jacques-Yves Cousteau. Nu știi, oricât de minuțios te-ai documenta, dacă nu ți-a scăpat ceva dintr-o viață de excepție a unui om de excepție. E și mai greu să scrii de Jacques-Yves Cousteau într-o singură pagină. Nici simpla narare a datelor, a evenimentelor care i-au marcat existența... de fapt pe care le-a creat el și care au marcat existența celorlalți nu încape într-o pagină. Jacques-Yves Cousteau a fost primul care a tras un semnal de alarmă privind oceanul planetar, despre care spunea că „este pe moarte”, sufocat de deşeurile oamenilor, care nu înţeleg că acesta este un imens izvor de apă şi de resurse ce ţin în viaţă Pământul. Figura sa, îndrăgită şi astăzi în toată lumea, rămâne cel mai puternic simbol al devotamentului faţă de natură. Cu nețărmurită dragoste și abnegație, chiar încăpățânare, a descoperit şi a arătat lumii întregi frumuseţea şi resursele infinite ale ceea ce el a numit „continentul albastru” al mărilor, fluviilor şi oceanelor. Conaționalii săi l-au poreclit „Urmașul lui Noe”...

Maria Virginia Andreescu Haret „Mama“ Aeroportului Băneasa

de Silviu Ghering

La numai 9 ani rămânea orfană de mamă și, fiind cea mai mare dintre cei patru copii ai familiei, a trebuit să se ocupe de gospodărie și de cei trei frați mai mici. Era anul 1903 (s-a născut la București, la 21 iunie 1894), iar viața o obliga să se maturizeze înainte de vreme. Cu o minte brici și o ambiție imensă, a făcut liceul în particular, a învățat până la epuizare și a reușit să intre prima la Școala Superioară de Arhitectură din București. Avea 18 ani. Scăpată de grijile casei - frații crescuseră, tatăl se recăsătorise - a studiat Belle-Arte în paralel cu Arhitectura și a pictat un număr mare de acuarele care astăzi fac parte din Colecția de Stampe a Bibliotecii Academiei Române. Doar era nepoata marelui pictor Ion Andreescu! La 6 iulie 1919 i se înmâna diploma de arhitect cu calificativul maxim „foarte bine”. Din 1923 a lucrat în serviciul tehnic al Ministerului Educației Naționale, de unde s-a pensionat în 1947. În 1928 s-a căsătorit cu fiul marelui matematician, astronom și pedagog Spiru Haret. A fost prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general, statut recunoscut prima dată în cadrul celui de-al XVI-lea Congres de Istorie a Științei, organizat la București în 1981. În perioada interbelică a reprezentat România la congresele internaționale de arhitectură la Roma, Paris, Moscova și Bruxelles. Prezentă mereu în segmentul de elită al profesiunii, a fost foarte activă în perioada interbelică, autoarea multor clădiri de calitate, menționate în istoria arhitecturii. Întreaga sa operă a fost marcată de o îmbinare rară între tradițional și modern, un echilibru perfect între stilul autohton și cel internațional la modă. Și-a lăsat amprenta asupra Bucureştiului: liceele „Gheorghe Şincai” și „Dimitrie Cantemir”, Palatul societății „Tinerimea Română”, Facultatea de Medicină, Biserica „Sfânta Treime”, una dintre cele mai mari din Bucureşti, pavilionul administrativ şi dependinţele subterane ale Aeroportului Băneasa, o serie de blocuri de pe Calea Victoriei (printre primele la care s-a utilizat betonul armat). S-a stins din viață la 6 mai 1962, lăsând în urmă o operă măreaţă şi un renume mondial.

România frumoasă

de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Trei poziţii de yoga pentru începători

de Raluca Grințescu

Yoga este o practică a minţii şi a trupului, care îmbină exerciţii de întindere cu respiraţia controlată şi relaxarea. Cele mai multe beneficii aduse de yoga sănătăţii se referă la diminuarea considerabilă a efectelor stresului, reducerea tensiunii arteriale şi îmbunătăţirea funcţionării inimii.

Comorile din Cadrilater

de Dana Purgaru

În Cadrilater, pământul situat în Bulgaria, între Dunăre la nord-vest, râurile Beli Lom și Kamchiya la sud și Marea Neagră la est, românii se simt, pe bună dreptate, ca acasă. Nu numai datorită ospitalității binecunoscute a bulgarilor și a faptului că limba română este intens folosită, dar și pentru că aici se află zona dobândită de țara noastră în 1913, în urma celui de-Al Doilea Război Balcanic, până în 1940, când a reintrat în componența Bulgariei. Această regiune din sudul Dobrogei este cel mai des vizitată de românii care își petrec un weekend sau un concediu în locuri cum în România nu-s.

GAFE rămase în istoria CINEMATOGRAFIEI

de Silviu Ghering

Aproape insesizabile, ele există însă. Milioanele de dolari investite în producțiile respective nu le-au venit de hac. Sunt filme premiate cu Oscar, cu un succes răsunător încă de la lansare, care n-au scăpat de ele. GAFELE de regie, GREȘELI aproape incredibile la un nivel atât de înalt, s-au strecurat la filmare, au rezistat la montaj și au rămas pe peliculă. Fie că apar în cadru personaje care nu aveau ce căuta acolo, fie că diferite obiecte se transformă ca prin minune sau că același decor capătă un alt aspect de la o secvență la alta, erori de acest gen s-au strecurat în unele dintre cele mai mari filme produse la Hollywood, care au câștigat numeroase premii internaționale. Vi le prezentăm în continuare pe cele din filme foarte cunoscute, ca „Titanic”, „Pirații din Caraibe”, „Omul Păianjen”, „Speed” sau „Harry Potter”. Câte însă or mai fi oare, nesesizate încă în miile de producții cinematografice care au inundat lumea?!

Donald Trump, un nume cât un zgârie-nori

de Silviu Ghering

Născut la 14 iunie 1946, în Queens, New York, Donald Trump este un om de afaceri de mare succes, gazda și producătorul propriului show de televiziune, „Ucenicul” („The Apprentice”), lansat în februarie 2004 de NBC, cu o avere de 2,8 miliarde de dolari (locul 488 în Topul Forbes), cu un parfum care îi poartă numele și cu o soție superbă - Melania Knauss, de origine slovenă. Conduce un imperiu imobiliar cu peste 15.000 de angajați, cel mai mare jucător de pe piața operatorilor hotelieri din lume. Cu succes deplin în real estate, a reușit și în marketing, prin extensia brandului Trump și în alte domenii. A creat o serie de produse de succes precum colecția de îmbrăcăminte pentru bărbați Donald J. Trump, apa minerală Trump Ice, vodca Trump sau revista „Trump”. Talentul său de a scăpa din naufragii financiare și de a adăuga contului bancar, ca prin minune, câteva zerouri în dreapta sumei îi asigură o priză imensă la public. Succesul show-ului său „Ucenicul”, urmărit de zeci de milioane de telespectatori, i-a adus o stea pe Hollywood Walk of Fame și 3 milioane de dolari pentru fiecare episod. Prins în atâtea activități superprofitabile, Trump și-a găsit timp să-și dezvăluie secretele reușitei sale în 11 cărți de factură motivațională. În 2007, când și-a lansat volumul „Trump 101: Calea spre succes” („Trump 101: The Way to Success”) la o librărie de pe Fifth Avenue din New York, a anunțat că va oferi câte 100 de dolari primilor 100 de cititori sosiți la eveniment. Lumea a dat năvală la librărie şi a fost nevoie de intervenția poliției pentru a păstra ordinea... Notați cele șapte principii ale lui Donald Trump pentru a vă asigura succesul în viață:

1. Trebuie să ai din naștere suficientă inteligență;
2. Trebuie să-ți placă ceea ce faci;
3. Nu abandona niciodată ceea ce ai început;
4. Încrederea în sine este cea mai importantă;
5. „Divide et impera” - „Dezbină și cucerește”;
6. Trebuie să-ți păstrezi calmul în toate situațiile;
7. Trebuie să fii loial.

România frumoasă

de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Yoga pentru minte şi trup

de Raluca Grinţescu

Yoga este o știință a omului veche de 10.000-14.000 de ani, născută în Epoca de Piatră (Cro-Magnon). Ea s-a dezvoltat, se pare, în toate punctele din lume ale acestei civilizații. A apărut ca o necesitate de a-l menține pe om în armonie cu el însuși și cu legile naturii înconjurătoare. Inspirată din pozițiile și respirațiile reptilelor, animalelor și zburătoarelor, dar și din fenomenele naturale, yoga a ajuns până la noi, în epoca omului modern, printr-o necontenită perfecționare, fiind cel mai mare conglomerat de date despre ființa umană și psihologia sa. Deși s-a dezvoltat cu precădere în India și în arealul înconjurător, devine tot mai evident că este o experiență universală, fiecare popor, fiecare civilizație având în istorie propria formă de yoga (conform dialogului dintre Mircea Eliade și Yogacharia Mario Sorin Vasilescu, președintele și fondatorul Grupului Național de Studiu și Practică Yoga [GNSPY], singura organizație din România membră a Uniunii Europene de Yoga, care coordonează și materialele din această rubrică).

Muzeul Naţional al Ţăranului împlineşte anul acesta 25 de ani de la reînfiinţare Director Virgil Ştefan Niţulescu: „Nu este un simplu muzeu, ci un centru cultural“

de Dana Purgaru

Muzeul Național al Țăranului Român, situat în Capitală, este unul dintre cel mai diversificate din familia europeană a Muzeelor de Arte și Tradiții Populare. Acesta funcționează într-o clădire declarată monument istoric și conține un veritabil tezaur naţional, ce include obiecte țărănești împărţite în colecţii ce cuprind, printre altele, circa 18.000 de piese de ceramică, aproape 20.000 de piese de costume populare, aproape 10.000 de piese în colecţia de ţesături pentru interior, 130 de piese de tehnică dulgherească şi aproape 4.000 de obiecte religioase. De altfel, muzeografia sa specifică i-a adus în mai 1996 prestigiosul Premiu de Muzeu European al Anului, acordat de Forumul Muzeului European. Mai multe despre istoria muzeului, despre ce se află dincolo de zidurile sale cu parfum străvechi, despre rețeta „lipiciului” pe care îl are azi la public, dar și despre viitorul său apropiat am aflat de la directorul general al instituției, dr. Virgil Ștefan Nițulescu (medalion).