de Raluca Grinţescu
Specialiştii de la Institutul Naţional pentru Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) atrag atenţia că peştii din Dunăre, în special răpitorii, dar şi crapul sunt potenţial cancerigeni. Cauza este acumularea masivă de metale grele pe fundul Dunării, care afectează populaţia de peşti.
Metale grele pe fundul apei
Fundul Dunării este plin de metale grele, ne spune dr. Radu Suciu, cercetător la Institutul Naţional pentru Cercetare Dezvoltare Delta Dunării. „România a avut vreo 12 şantiere navale, şi în toate funcţiona o aşa-numită secţie de acoperire metalică, cadmiere, cu nişte băi electrolitice în care se băgau elicele şi alte piese pentru vapoare. Toate acestea nu aveau staţii de epurare eficiente, ci doar formale, iar apa ajungea în Dunăre. Cadmiul, care este cancerigen, este în Dunăre, a ieşit la toate analizele făcute de diverse instituţii, inclusiv de noi. De la Baziaş până la Sulina, peste tot sunt metale grele, de la cadmiu, cupru până la mercur. Metalele grele nu se biodegradează, ci se mută dintr-un loc în altul. Sturionii sunt la capătul lanţului trofic, sunt cei mai mari răpitori care trăiesc în Dunăre şi în Marea Neagră. Şi atunci, toţi ceilalţi peşti pe care îi mănâncă au acumulat deja metale grele de la crustacee, din alge. Totodată, peştii de fund, somnul, crapul, mreana, care se hrănesc pe fundul Dunării, acumulează, mai mult sau mai puţin, metale grele”, a declarat dr. Radu Suciu.
Pescarii mor pe capete
Dr. Suciu a mai spus că cei mai afectaţi de acumularea de metale grele depistată în peşti sunt pescarii de pe Dunăre. „Eu mi-am început cariera învăţând de la pescarii de la Sfântu Gheorghe. Am o poză în care sunt cu opt pescari, numai unii dintre ei mai trăiesc, pentru că au murit de cancer. Ei, zilnic, atunci când veneau cu peşti de pe mare - sturioni -, îi deschideau să vadă dacă sunt masculi sau femele şi foloseau măruntaiele ca să facă o ciorbă pescărească de sturioni - asta era mâncarea lor zilnică multe luni pe an. Noi am făcut analize şi am depistat cantităţi de cadmiu în ficatul de sturion de la Sfântu Gheorghe de 10 până la 50 de ori mai mari decât cantităţile admise în consumul uman”, a mai precizat dr. Radu Suciu.