Main menu

header

Două veacuri de monahism românesc în Sfântul Munte Prodromu, „schitul florilor“

725 22 1de Valentin Țigău

Sunt aproape 200 de ani de când s-au pornit, în Muntele Athos, demersurile pentru fondarea unui schit românesc. Era în anul 1820, în vremea arhipăstoririi Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Având hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, întemeierea i-a fost consfințită prin hrisoavele domnești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei, la 7 iulie 1853, și ale domnitorului Carol I al României, la 19 iunie 1871.

Read more: Două veacuri de monahism românesc în Sfântul Munte Prodromu, „schitul florilor“

Sfântul Zosima, cuviosul care a împărtăşit-o pe Maria Egipteanca

724 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Cu o viaţă pământească de aproape 100 de ani, Sfântul Cuvios Zosima, un sihastru trăitor în pustiul Iordanului în anii 500 după Hristos, un monah înduhovnicit, a fost cel care a împărtăşit-o pe Maria Egipteanca înainte ca aceasta să treacă la cele veşnice. Acesta a văzut-o atunci când se ridica de la pământ în momentele de rugăciune intensă şi când mergea pe ape fără ca piciorul ei să atingă marea.

Read more: Sfântul Zosima, cuviosul care a împărtăşit-o pe Maria Egipteanca

Legendele bisericuţei rupestre de la Aluniş

724 23 1de Laura Zmaranda şi Adrian Barna

Pornim spre munții fascinanți ai Buzăului, acolo unde, în inima stâncilor, se ascunde o comoară de vestigii rupestre. Datele istorice arată că munții Buzăului prezintă densitatea cea mai mare de vestigii rupestre. În această regiune au existat 40 de așezări rupestre, cele mai multe fiind grote cu originea în paleolitic, 30 sunt menționate în documente istorice, iar astăzi mai pot fi vizitate doar 20 dintre ele. În unele cazuri este vorba doar despre urme ale vechilor așezări care au cedat sub presiunea timpului și a anotimpurilor. Din toate aceste vestigii rupestre, complexul din satul Aluniș, comuna Colți, s-a conservat cel mai bine. Micuța bisericuță, cu hramul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este singura așezare rupestră în care încă se mai oficiază slujbe și de aproape 700 de ani legendele se țes cu farmec în jurul ei.

Read more: Legendele bisericuţei rupestre de la Aluniş

La 10 ianuarie a fost depus dosarul de canonizare pentru un sfânt contemporan Cuviosul Visarion Agatonitul a fost numit şi „duhovnicul cel milostiv“ pentru viaţa trăită în folosul celorlalţi

723 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Un nou sfânt care a trăit în secolul XX şi-ar putea găsi în curând locul în Sinaxarul sfinţilor ortodocşi, Cuviosul Visarion Agatonitul, trăitor în Grecia, după ce, de curând, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolit de Fthiotida, a înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Greciei dosarul privind canonizarea ieromonahului Visarion Κorkoliakis, egumenul Mănăstirii Agaton, supranumit „duhovnicul cel milostiv” (22 ianuarie 1991).

Read more: La 10 ianuarie a fost depus dosarul de canonizare pentru un sfânt contemporan Cuviosul Visarion...

Semnificaţii şi rosturi în universul rural românesc Asist. univ. preot Maxim Vlad: „Singurul aliment menţionat în Rugăciunea Domnească «Tatăl Nostru» este pâinea“

722 21 1de Simona Lazăr şi Sorin Dumitrescu

În satul românesc de odinioară, se spunea că pâinea este trupul lui Dumnezeu și că ea este sfântă prin ea însăși, pentru că subsumează o serie de informații și de gesturi. De exemplu, țăranul român crede că pe fiecare bob de grâu este încrustat chipul lui Dumnezeu. Țăranca, atunci când începe să frământe aluatul, când îl lasă la dospit, când pune pâinea în cuptor, face de fiecare dată semnul crucii asupra lucrului ei. Astăzi vom atinge - cu smerenia cuvenită - aceste teme, într-un dialog cu părintele Maxim Vlad (medalion), asistent univ. la Universitatea „Ovidius” Constanța, Facultatea de Teologie Ortodoxă.

Read more: Semnificaţii şi rosturi în universul rural românesc Asist. univ. preot Maxim Vlad: „Singurul...

În primul weekend din Postul Mare are loc Procesiunea Icoanelor Părintele Ioan Popescu: „Duminica Ortodoxiei este sărbătoarea credinţei noastre“

721 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

De 12 ani, Duminica Ortodoxiei este sărbătorită printr-o procesiune în centrul Capitalei, la Biserica Icoanei, eveniment la care participă anual câteva mii de credincioși. Aceștia se roagă la icoane aduse special pentru acest eveniment din locuri sfinte, cinstesc moaștele sfinților și participă la sărbătoarea Ortodoxiei. Despre actuala ediție a evenimentului ne-a vorbit părintele paroh Ioan Popescu (medalion), protoiereul Protoieriei 2 Capitală.

Read more: În primul weekend din Postul Mare are loc Procesiunea Icoanelor Părintele Ioan Popescu: „Duminica...

La 11 martie începe Postul Paştelui, cu rânduieli speciale Părintele Emil Cărămizaru: „Sărindarele sunt pomelnice de 40 de Sfinte Liturghii“

720 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

S-a împământenit obiceiul ca, în Postul Mare, să se înceapă și sărindarele de Paște, o perioadă în care se dau pomelnice, se aduc prinoase pentru sufletul celor adormiți și se fac rugăciuni pentru iertarea de păcate. Despre această rânduială și despre înțelesul sărindarelor ne-a vorbit preot dr. Emil-Nedelea Cărămizaru (medalion) de la Biserica „Sfântul Gheorghe” Nou din București.

Read more: La 11 martie începe Postul Paştelui, cu rânduieli speciale Părintele Emil Cărămizaru: „Sărindarele...

Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea“ îi tămăduieşte pe cei grav bolnavi

719 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Cunoscută pentru forţa ei miraculoasă, Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea”, de la Mănăstirea „Mihai Vodă”, din Capitală, vine în ajutorul femeilor care vor să devină mame, dar şi spre tămăduirea celor grav bolnavi. Istoria obiectului de cult începe cu mai bine de 400 de ani în urmă, în Muntele Athos, unde a fost făurită cu îndemânare şi rugăciune, ajungând apoi la Bucureşti, ca un cadou pentru români, din partea unui călugăr atonit.

Read more: Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea“ îi tămăduieşte pe cei grav bolnavi

Rânduiala meselor mănăstireşti la Muntele Athos Loc de hrană şi de rugăciune: Trapeza

718 22 1de Valentin Țigău şi Simona Lazăr

În trapezele marilor mănăstiri aghiorâte (n.r. - de la Muntele Athos), din frescele pictate după erminiile știute de toți zugravii de biserici, Sfântul Onufrie stă mereu cu ochiul ațintit asupra meseanului, gata, parcă, să-l mustre dacă dă prea mare importanță hranei trupești și prea puțină celei spirituale: „Nu nu­mai cu pâine va trăi omul” (Matei, 4, 4).

Read more: Rânduiala meselor mănăstireşti la Muntele Athos Loc de hrană şi de rugăciune: Trapeza

Biserica lui Dragoş şi „drumul“ ei de la Volovăţ la Putna

717 22 1de Simona Lazăr şi Sorin Dumitrescu

Fascinanta poveste a „bisericilor călătoare” din România a început în urmă cu cinci secole și jumătate. Sunt câteva sute identificate pe tot teritoriul României Mari - unele dintre ele sunt acum în Basarabia (Republica Moldova) sau în Bucovina de Nord (Ucraina) - și fiecare are o istorie unică. Dar cea dintâi care a pornit „la drum”, la dorința lui Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost „Biserica zisă a lui Dragoș Vodă, Descălecătorul de Țară”.

Read more: Biserica lui Dragoş şi „drumul“ ei de la Volovăţ la Putna

La 12 februarie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe cel care a fost episcopul Sevastiei şi Arhiepiscop al Antiohiei Sfântul Meletie a explicat Sfânta Treime printr-o minune dumnezeiască

716 22 1de Luana Mare şi Sorin Dumitrescu

Născut din părinţi creştini şi de neam, Sfântul Meletie a fost de loc din Armenia Mică (partea de nord-est a Turciei de astăzi). A trăit în secolul al IV-lea şi a deprins învăţăturile creştineşti, sfintele dogme de mic, a dus o viaţă de ascet încă din tinereţe. Era foarte iubit de popor pentru viaţa lui aleasă. A urcat treptele ierarhice în Biserica creştină, ajungând să ocupe scaunul de episcop al Sevastiei, capitala Armeniei, în anul 358, apoi a devenit Arhiepiscop al Antiohiei.

Read more: La 12 februarie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe cel care a fost episcopul Sevastiei şi...