de Georgiana Mihalcea
De multe ori, abia spre finalul vieții înțelegem cât rău ne-au făcut faptele și deciziile noastre. Nu vorbim despre simple slăbiciuni umane, ci despre vicii prin care colaborăm cu diavolul. Ura, răutatea, calomniile unul împotriva celuilalt, pătarea conștiinței, înjosirea unei persoane - sunt păcate grave. De asemenea, trebuie să înțelegem că dacă protestăm constant pentru ceea ce ni se întâmplă, nimic nu se va schimba. Sunt oameni care protestează de-a lungul întregii vieți, dar asta nu le schimbă cu nimic destinul. Încercați să vă schimbați. Nu puteți? Trebuie să vă pregătiți pentru schimbare, acesta nu se întâmplă în viața voastră pentru că o blocați, împingând-o inconștient. De aceea nu se întâmplă.
Read more: Fără răbdare şi blândeţe nu este posibilă viaţa spirituală Rănile, bolile şi traumele sunt...
de Simona Lazăr
Marele voievod Mihai Viteazul, cel dintâi unificator al românilor, este prăznuit și în calendarul ortodox, el intrând deja în rândul sfinților încă din anul 2020, fiind declarat „martir și erou al națiunii române”, urmând a fi celebrat an de an la 27 mai. Dacă, de obicei, sfinții sunt prăznuiți la data morții fizice și a intrării în viața veșnică, iată că în cazul dreptcredinciosului Mihai Viteazul a fost aleasă o altă dată, cea a înfăptuirii plenare a actului său de unire. Sfântul Mihai Viteazul este primul conducător al României Mari, dar și primul ei mucenic. Știm cu toții că la 1 decembrie 1599, voievodul a intrat în Alba Iulia, aducând astfel Ardealul alături de Țara Românească, dar unirea a fost făcută cu adevărat odată cu integrarea Moldovei în granițele noii țări, la 27 mai 1600. Ucis mișelește, domnitorul nu reușește să stabilizeze acest act de unire, însă memoria lui a fost mereu cinstită, pe tot întinsul românesc.
Read more: La Mănăstirea Plăviceni se află osemintele celui care a făcut prima Mare Unire Sfântul Mihai...
de Georgiana Mihalcea
Sfințenia este un concept fundamental în teologia ortodoxă, însă adesea înțeles greșit sau interpretat superficial în contextul contemporan. Cu toate acestea, resursele scripturistice, patristice, precum și tradiția noastră ortodoxă oferă o bogăție de învățături și practici menite să lumineze despre adevărata natură a sfințeniei. Împreună cu Ieromonahul Dometian (foto) de la Schitul „Sfântul Apostol Andrei” Comănești, Bacău, am încercat să explorăm diferitele aspecte ale sfințeniei, având ca punct de plecare întrebările adresate adesea de către tineri, în cadrul comunităților creștine.
Read more: „Fiţi sfinţi, că Eu, Domnul, sunt sfânt“ (Levitic, 11, 45) Ieromonah Dometian: „Adevărata...
de Georgiana Mihalcea
România, asemenea multor țări din Europa traversează una dintre cele mai secetoase perioade. Temperaturile ridicate au pârjolit natura, au compromis culturile și ne țin departe de toate activitățile pe care le făceam cu drag până nu de mult. Dumnezeu ne-a rămas, ca de fiecare dată, ultima speranță, căci doar El ne ajută să depășim cu bine vremurile de foc și să ne aline cu picăturile de ploaie. La îndemnul Preafericitului Daniel, preoții se roagă neîncetat pentru încetarea secetei, dar și noi putem face asta, cu inima curată, în căminul fiecăruia.
Read more: Cu cât mai multe rugi, cu atât mai mare va fi mila Domnului Când pământul crapă, să cădem în...
de Georgiana Mihalcea
În zilele de joi și vineri, 11 şi 12 iulie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cadrul căreia s-a aprobat canonizarea a 16 sfinți români care vor fi introduși în calendarul bisericesc al BOR. „Este un număr mai mare de sfinți propuși pentru canonizare decât ne-am gândit cu doi ani în urmă, când am propus 12”, a precizat PF Daniel referitor la canonizările care vor fi aprobate până în 2025. În 2021, Biserica Ortodoxă Română a anunțat că în 2025, anul centenarului pentru Patriarhia Română, vor fi canonizați o serie de sfinți care au pătimit în temnițele comuniste.
Read more: Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat 16 canonizări
de Georgiana Mihalcea
Sfânta Marina s-a născut în familia unui preot păgân din orașul Antiohia, în centrul provinciei romane Pisidia, din Asia Mică. A fost crescută de o doică care locuia pe o moșie deținută de mama Marinei, care a murit când Sfânta era încă prunc. Probabil că de la aceasta Marina a învățat elementele de bază ale creștinismului încă de la vârsta de 12 ani.
Read more: Este prăznuită la data de 17 iulie Sfânta Marina din Antiohia: un martir care l-a biruit pe Diavol
de Gheorghe Zmaranda
Într-o lume atât de scindată precum cea în care trăim, credința rămâne un far de orientare. Punându-l pe Dumnezeu mai presus de rațiune, ajungi să descoperi minunile de lângă tine și să le asimilezi cu întreaga ta făptură. În călătoria aceasta inițiatică a fiecăruia dintre noi, putem fi însoțiți de sfinți, dacă le permitem. Firește că puterea lor de a împlini minuni nu este condiționată de credința noastră în ele, dar felul în care ele ne desăvârșesc pe noi este hotărât de modul în care le primim. Să ne gândim numai la minunile Sfântului Dimitrie cel Nou, cel care ne-a protejat în vreme de secetă și de molimi. A rămas în memoria colectivă minunile pe care le-a înfăptuit între anii 1813 şi 1815, atunci când a izbucnit ciuma lui Caragea în timpul căreia au murit sute de mii de oameni. Disperat, domnitorul fanariot al Țării Românești, Vodă Caragea, cere să se facă rugăciuni către Sfântul Dimitrie cel Nou. Destul de rapid după purtarea în procesiune a moaștelor Sfântului Dimitrie ce Nou, numărul morților a scăzut foarte mult și curând epidemia s-a stins. Această stare de fapt a fost consemnată într-o lucrare a istoricului și cartografului, colonel Dimitrie Papazoglu. Mărturiile despre minunile lui de-a lungul vremurilor sunt nenumărate și asta a făcut ca Sfântul Dimitrie cel Nou să fie cinstit ca unul dintre protectorii de seamă ai românilor.
Read more: 13 iulie 2024, o nouă sărbătoare în calendarul ortodox Aducerea moaştelor Sfântului Cuvios...
de Georgiana Mihalcea
Societatea noastră este fascinată de ideile de fantome, spirite și mistere care nu pot fi explicate. Unul dintre cele mai interesante fenomene din ultimele decenii a fost creșterea popularității îngerilor. Dar, existența acestora este una dintre cele mai populare credințe din lumea iudeo-creștină. Avem un sentiment de confort, de protecție, pentru că îngerul nostru păzitor „se îngrijește de noi”. Îngerii s-au dovedit a fi teme populare pentru filme, dar, oare, acestea prezintă viziunea corectă a îngerilor conform Sfintei Biserici Ortodoxe?
Read more: Toţi primim câte unul atunci când ne naştem Îngerii reprezintă lumina şi puterea Domnului
de Georgiana Mihalcea
Mulți dintre noi se tem de moarte, mai ales după ce pierdem pe cineva drag. Grijile vieții de zi cu zi, bucuriile și frământările ne mai alungă, însă, acest gând. Dar, până la urmă, așa cum ne-a mărturisit și părintele Eusebiu Velica - preot paroh al Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Parohia Falaștoaca, comuna Comana, Episcopia Giurgiului, noi nu trecem în neființă decât în plan material, căci viața noastră ne va fi veșnică întru Hristos. Pentru a înțelege mai bine de unde vine această emoție puternică și cum o putem gestiona conform cu dogmele creștine, am cerut părerea sfinției sale și am înțeles mult mai bine cum ne putem pregăti mental pentru acest moment.
Read more: E bine să ne spovedim şi să ne împărtăşim cât mai des Preot Eusebiu Velica: „Frica de moarte este...
de Simona Lazăr
După tradiție, la începutul veacului al XVII-lea, mai multe familii de păstori mușceleni, care făceau transhumanță din satele muntene Rucăr și Dragoslavele, prin trecătorile montane din Meridionali și Carpații de Curbură, ajung în zona cunoscută azi ca Soveja, în Munții Vrancei, și înființează două sate. Numele lor: Rucăreni și Dragosloveni, după locul de unde au venit familiile fondatoare. La puțină vreme după aceea, aici avea să fie înălțată o mănăstire ortodoxă, care aduce din nou alături Moldova și Țara Românească, de data aceasta într-un context cu semnificații politice. Despre ce a fost, de fapt, vorba?
Read more: Soveja, mănăstirea împăcării frăţeşti, între moldoveni şi munteni
de Simona Lazăr
O icoană cu chipul brăzdat de răni de iatagan. O icoană care a fost salvată din Bazilica Sfânta Sofia chiar în timpul în care Constantinopolul era cucerit de otomani... O icoană care a plutit pe ape, traversând mările și strâmtorile, pentru a ajunge în cele din urmă într-o mănăstire ștefaniană, ascunsă în inima pădurilor vrâncene. O icoană făcătoare de minuni, despre care se spune că ar fi fost pictată de însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Despre istoria ei și despre „faptele” ei minunate veți citi în cele ce urmează...
Read more: Pictată de Apostolul Luca, Icoana Maicii Domnului „Anufiana“ face minuni la Dălhăuţi