de Cătălina Tăgârţă
Astmul este una dintre afecţiunile cronice cel mai frecvente. În lume există mai mult de 300 de milioane de persoane diagnosticate cu astm bronşic, dintre care circa 32 de milioane numai în Europa. Iar prevalenţa bolii este în continuă creştere, cu precădere în rândul populaţiei tinere. Spre exemplu, într-o clasă cu 30 de copii, doi-trei dintre ei au astm, au informat reprezentanţii Societăţii Române de Pneumologie (SRP), cu prilejul Zilei Internaţionale a Astmului.
Asociat cu tusea, lipsa de aer și șuieratul în piept
Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome precum lipsă de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. În timpul unei respiraţii normale, aerul circulă liber în/şi afară din plămâni. Atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroşate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor respiratorii se îngustează, muşchii din jurul acesteia se contractă, iar mucusul blochează drumul către plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă.
Astmul este de mai multe tipuri: ocupaţional, indus de medicamente, favorizat de rinite alergice sau dermatită atopică, dar şi asociat cu bronhoconstricție indusă de efort. Aşadar, dacă tuşiţi, rămâneţi fără aer sau aveţi un şuierat în piept atunci când sunteţi la lucru, înseamnă că puteţi avea astm ocupaţional.
„5% dintre cazuri sunt declanşate de medicamente”
Odată ce ați fost diagnosticat cu astm, medicul dumneavoastră trebuie să afle dacă boala are legătură cu mediul de lucru, astfel că vă va pune mai multe întrebări legate de acest subiect. Potrivit mai multor cercetători, expunerea la substanţe iritative de la locul de muncă este responsabilă pentru circa 5%-10% dintre cazurile de astm, boala de tip ocupaţional putând produce consecinţe pe termen lung. De aceea, e important ca medicul să ştie dacă sunteţi expus la vapori, gaze, fum, substanţe iritative, aer rece sau aer uscat, precum şi toate procesele de manufactură sau procedeele cu care vă ocupaţi în mod obişnuit. „Vopsitorii sunt cel mai expuşi la riscul de astm ocupaţional, dar există sute de posibile substanţe iritative sau alergeni care vă pot cauza probleme (până acum, aproximativ 250 de cauze potenţiale de astm ocupaţional au fost identificate)”, se arată pe site-ul www.invingeastmul.ro. Însă există şi medicamente care favorizează apariţia acestei afecţiuni. „Astmul e o boală cronică, nu se vindecă, dar poate fi controlat. Pe de altă parte, e o boală inflamatorie. Chiar şi unele medicamente (aspirina sau rudele ei) pot declanşa crize severe. Însă frecvenţa astmului de cauză medicamentoasă este de circa 5%”, a declarat profesor doctor Florin Mihălţan, preşedintele SRP.
Se poate impune schimbarea profesiei
Atenție! Expunerea la substanţe potenţial cauzatoare de astm nu înseamnă automat că suferiţi de această boală. De aceea, cel mai bine e să consultaţi medicul, care vă poate recomanda efectuarea unor teste, printre care şi spirometria, care nu e o investigaţie invazivă, ci un test extrem de simplu. Totuşi, în cazul astmului ocupaţional, tratamentul presupune, în primul rând, îndepărtarea factorilor care cauzează boala. Acest gest poate presupune chiar schimbarea locului de muncă, fapt ce se dovedește de multe ori dificil de efectuat şi care poate avea consecinţe profunde, prin afectarea calităţii vieţii.
Fumătorii au crize mai frecvente
Schimbările vremii, fluctuaţiile curenţilor de aer, furtunile, poluarea, efectul de seră, toate acestea încurajează apariţia astmului. Şi dermatita atopică este un alt semn că există teren atopic... „Se poate vorbi şi despre o predispoziţie genetică, se cunosc familii de astmatici”, a completat profesorul Mihălţan. Cât despre tutun, acesta a declarat că ţigara e factor de risc, nu e factor cauzant. Un astmatic care fumează are crize mai frecvente. Printre alimentele moderne care pot duce la crize se numără: arahidele, căpşunile, fructele de pădure şi fructele de mare. Medicul trebuie să ştie că o frecvenţă mai mare a infecţiilor, a bronșiolitelor arată o predispoziţie către astm.
Încă există persoane nediagnosticate, dar ele sunt în evidenţă cu rinite alergice, acestea fiind patul de plecare pentru astm. De aceea este important controlul medical periodic. 90% din medicaţie e bazată pe spray-uri, drept pentru care este importantă și administrarea corectă a acestora.
În fiecare oră, o persoană moare
Statisticile mai arată şi că, la fiecare oră, o persoană moare în Europa de Vest din cauza astmului. De asemenea, unul din patru pacienţi declară că cel puţin o dată în viaţă a avut o criză atât de severă, încât n-a putut cere ajutor. „Îi invit pe toţi cei care au probleme respiratorii să intre pe site-ul www.invingeastmul.ro şi să îşi facă testul de evaluare online. Dacă rezultatul le confirmă temerile (dar nu au ajuns în timpul campaniei la corturile special amenajate din parcuri, unde s-au făcut spirometrii gratuite), îi invit să se adreseze medicilor pneumologi. Lista se găseşte pe site”, a mai declarat profesorul Florin Mihălţan.
În 2013, Societatea Română de Pneumologie a derulat o campanie de testare în 48 de centre din ţară. Au fost testaţi 12.481 de pacienţi, dintre care 3.994 au fost diagnosticaţi cu o boală pulmonară sau cu risc crescut de dezvoltare a unei boli pulmonare.
Atenţie la bronhoconstricţia indusă de efort!
Dacă aveţi senzaţia că vă strânge brusc pieptul, că rămâneţi fără răsuflare sau tuşiţi în timpul sau după un efort fizic este posibil să aveţi bronhoconstricție indusă de efort (BIE). Atenţie însă! Chiar dacă majoritatea persoanelor cu astm au şi BIE, acest lucru nu este întotdeauna sigur. Dacă bănuiţi că aveţi BIE, însoţită sau nu de astm, aveţi de făcut două lucruri foarte importante: consultaţi medicul pneumolog şi continuaţi să aveţi activitate fizică, dar sub îndrumarea medicului. Diagnosticul BIE poate fi dificil, pentru că tusea şi senzaţia de sufocare pot avea multe alte cauze. Medicul pneumolog este specializat în diferite boli respiratorii, aşa că este cel mai potrivit pentru a vă ajuta să parcurgeţi următorii paşi: vă va întreba despre simptomele dumneavoastră, vă va face un examen fizic, plus o spirometrie (care măsoară cât aer puteţi scoate din plămâni după ce inspiraţi puternic). În plus, medicul vă mai poate recomanda să faceţi o radiografie toracică, anumite analize de sânge sau teste alergic.
Vopsitorii sunt cel mai expuşi la riscul de astm ocupaţional