de Cătălina Tăgârţă
Aeroportul „Henri Coandă”, Muzeul Antipa şi Tribunalul Bucureşti vor fi dotate cu defibrilatoare externe, iar 700 de angajaţi ai acestor instituţii vor fi instruiţi să le folosească, în cadrul unui proiect derulat de Asociaţia Română de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă (ARISU). În cazul unui stop cardiorespirator, aparatele pot fi folosite de oricine, mărind în acest fel şansele de supravieţuire ale românilor.
„Mulţi rămân cu sechele grave dacă nu se acţionează rapid”
În Bucureşti există deja cinci astfel de defibrilatoare, în cele mai circulate cinci staţii de metrou, respectiv Unirii 1, Unirii 2, Eroilor, Universitate şi Piaţa Victoriei. În cea de-a doua etapă a proiectului „Energie pentru viaţă”, respectiv până la finalul anului 2013, urmează să fie montate alte cinci astfel de aparate, respectiv unul la Tribunalul Bucureşti, unul la Muzeul Antipa, două la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” şi un altul într-un loc ce urmează să fie stabilit. „Stopul cardiac e o urgenţă maximă, care merge contracronometru. Fiecare minut pierdut scade şansa la viaţă a bolnavului, iar mulţi rămân cu sechele grave dacă nu se acţionează rapid. Cu câţiva ani în urmă, lumea era împotriva pompierilor care urmau să defibrileze, dar ulterior s-a ajuns la concluzia că, în acest fel, ei pot salva foarte multe vieţi”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat. De asemenea, acesta a dat exemplu un studiu din Franţa din anii ’90, când un medic a montat defibrilator pe maşina pompierilor, iar multe vieţi au fost salvate datorită acestei iniţiative.
„Aparatele oferă instrucţiuni vocale clare”
Aparatele sunt conectate la Serviciul de Urgenţă 112 şi pot fi folosite de oricine. „Defibrilatoarele externe automate sunt puse la dispoziţia omului de rând, dar nu-i permit acestuia să greşească, iar dacă vrea să şocheze şi nu este nevoie, ele nu îl lasă... Încă de la pornire, aparatele oferă instrucţiuni vocale clare, analizează pacientul, iar rolul persoanei care le foloseşte este doar să apese pe butoane, la indicaţia aparatului. În momentul în care aparatul începe să fie utilizat, fiind legat de Serviciul 112, în dispecerat se declanşează o alarmă. După părerea mea, fiecare clădire sau loc aglomerat ar trebui să fie dotat cu astfel de aparate, şi atunci creştem şansele de supravieţuire până ajung echipajele medicale la faţa locului”, a mai precizat doctorul Raed Arafat. Totodată, e bine de ştiut că oamenii care le iau de la locul lor trebuie să apeleze de urgenţă numărul scurt 112. Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, a declarat că în acest fel utilizatorii instrumentelor medicale vor putea primi consiliere de la un specialist şi prin telefon. „E vorba despre secunde preţioase, care fac diferenţa între viaţă şi moarte. Fiecare minut pierdut scade cu 10% şansele de supravieţuire”, a mai explicat Arafat.
În viitor ar putea fi monitorizate prin sistem GPS
Potrivit specialistului, defibrilatoarele ar putea fi monitorizate în viitor prin sistem GPS, ceea ce ar permite echipajelor de intervenţie identificarea exactă a locului în care acestea sunt folosite, căci persoana care le utilizează poate se deplasează chiar şi câteva sute de metri cu ele de la locul de unde au fost montate şi până la cel unde se află pacientul.
„Sper să auzim cât mai curând de oameni salvaţi de alţi oameni de rând”, a mai spus Arafat. De asemenea, el a precizat că în Statele Unite ale Americii defibrilatoarele externe automate sunt cel mai des folosite în cazinourile din Las Vegas, iar şansa de supravieţuire este de peste 80% dacă sunt folosite în primele două minute de la declanşarea crizei pacientului.
Este importantă comunicarea cu sistemul de urgenţă 112
Defibrilatorul este un lucru normal în societăţile civilizate şi el reprezintă o prezenţă acceptată în toate modurile şi utilizat în momente de criză, însă e nevoie de o puternică implicare şi din partea şcolilor, a subliniat şi fostul prim-ministru al României Mihai Răzvan Ungureanu. Potrivit acestuia, un aparat fixat pe perete rămâne doar atât: un aparat fixat pe perete dacă nu ştii şi nu vrei să îl foloseşti. „Suntem cu toţii într-o comunitate şi e uman, logic, firesc, e creştin să sărim în ajutorul semenilor noştri”, a spus acesta. Aşadar, în lanţul de supravieţuire trebuie să concentreze eforturile unei comunităţi şi este importantă implicarea tuturor cetăţenilor din comunitate. „Nu aparatul în sine este important, ci faptul că face parte din acel lanţ de supravieţuire: comunicarea cu 112 şi sistemul de urgenţă. Avem ca deziderat un defibrilator la fiecare colţ de stradă”, a spus şi doctorul Valentin Georgescu, reprezentant ARISU.
„E vorba despre secunde preţioase, care fac diferenţa între viaţă şi moarte. Fiecare minut pierdut scade cu 10% şansele de supravieţuire” - Raed Arafat
Peste 50.000 de români mor anual din această cauză
Conform studiilor făcute în Uniunea Europeană, în România sunt înregistrate în fiecare an peste 50.000 de decese declanşate de stopul cardiorespirator. Aproape jumătate dintre acestea ar putea fi salvate dacă s-ar folosi un defibrilator extern automat în primele minute de la instalarea stopului cardiorespirator.
Stopul cardiorespirator poate apărea la orice vârstă, de la nou-născuţi până la persoanele cu vârstele înaintate. Acesta are o mulţime de cauze medicale sau traumatice - accidente, electrocutări, intoxicaţii, corpi străini şi altele. Cel mai frecvent, infarctul apare subit, în afara mediului spitalicesc. În consecinţă, oricine poate veni în contact cu o victimă cu stop cardiorespirator, aşa că nu strică să aveţi câteva elemente de bază pentru a sări în ajutor unui pacient neajutorat. Primul ajutor de bază implică: recunoaşterea stopului cardiorespirator; alertarea sistemului de urgenţă şi solicitarea de ajutor; eliberarea căilor aeriene; începerea respiraţiei artificiale şi eventual a masajului cardiac extern.
