Main menu

header

de Cătălina Tăgârţă

După ce săptămâna trecută v-am prezentat modalităţile de acordare a primului ajutor în caz de şoc anafilactic, criză de astm, criză epileptică, toxiinfecţii alimentare, arsuri, intoxicaţii cu gaze şi infarct miocardic, în acest număr puteţi citi ultima parte a minighidului cu proceduri de intervenţie de urgenţă.

Hemoragii
Întreruperea sângelui din circuitul său duce la apariţia hemoragiilor.
Cele externe sunt... evidente, însă cele interne pot fi sesizate dacă pacientul acuză: ameţeală, creşterea numărului de bătăi ale inimii, intensificarea respiraţiei, pulsul slab, scăderea tensiunii arteriale. Mai mult, bolnavul este palid, apar tulburări în exprimare, are transpiraţii reci şi acuză o senzaţie constantă de sete, situaţie în care trebuie chemată de urgenţă Salvarea. În cazul hemoragiilor externe, victima trebuie aşezată în poziţia lateral, în niciun caz pe spate, cu partea hemoragică mai sus decât restul corpului. Primul ajutor constă în compresie, care se realizează prin folosirea degetului (pentru o scurtă perioadă, pentru a crea presiune), prin folosirea pansamentului compresiv (comprese sterile sau o batistă curată) sau cu ajutorul garoului (un cordon elastic ce se leagă strâns în sensul în care curge sângele).

Naştere
Travaliul se declanşează frecvent în momentele în care vă aşteptaţi mai puţin. Ce e de făcut? Notaţi-vă momentul în care observaţi lichidul şi culoarea lui, dar şi mirosul, cantitatea şi sunaţi medicul. Mai notaţi momentul începerii contracţiilor, numărul acestora şi câte secunde ţin. Apoi încercaţi să vă calmaţi şi concentraţi-vă atenţia asupra unor gânduri sau imagini liniştitoare, inspiraţi profund în timp ce număraţi până la patru şi expiraţi lent pe gură, deoarece aveţi nevoie de energie pentru momentul naşterii care se apropie. Plimbatul sau urcarea unor scări ajută la coborârea bebeluşului şi la scurtarea travaliului. În schimb, poziţia culcat accentuează durerea contracţiilor şi încetineşte travaliul. Când contracţiile se repetă la intervale de cinci-şase minute, durează un minut şi sunt instalate de aproximativ o oră anunţaţi medicul şi porniţi către el!

Sufocare
Dacă nu se acordă imediat primul ajutor, victima îşi pierde cunoştinţa şi moare. Cea mai utilizată e metoda Heimlich. Primul pas presupune poziţionarea în spatele victimei, cu un picior între picioarele ei (pentru a preveni căderea în cazul pierderii cunoştinţei). Apoi se plasează mâinile în jurul taliei victimei (care se apleacă uşor spre faţă), se aşază pumnul strâns deasupra buricului celui sufocat (la nivelul abdomenului superior) şi se prinde cu cealaltă mână. Apoi se strânge brusc, împingând practic abdomenul în sus. Aceste mişcări au rolul de a comprima plămânii, iar presiunea creată în bronhii va arunca acel corp străin în cavitatea bucală. Manevra se repetă până când victima poate respira normal. Dacă nu-i nimeni în preajmă, autoadministrarea primului ajutor constă în aplecarea cu abdomenul peste spătarul unui scaun şi apăsarea bruscă de acesta, până la eliminarea corpului străin. Dacă victima e un copil mai mic de 1 an, acesta trebuie aşezat pe antebraţ, cu capul în jos, astfel încât capul să fie mai jos decât pieptul. Apoi se aplică rapid la nivelul omoplaţilor câteva lovituri, iar dacă metoda nu dă rezultate, cel mic se întoarce cu faţa în sus şi spatele sprijinit pe antebraţ (dar cu capul mai jos decât picioarele) şi se provoacă tusea artificială prin plasarea degetului mijlociu sub osul stern.

Electrocutare
Electrocutarea se poduce atunci când curentul electric traversează corpul uman. După îndepărtarea de la sursa de curent, dacă victima e conştientă se aşază pe o parte şi se acoperă cu o pătură. Apoi se îngrijesc arsurile de la nivelul pielii şi se imobilizează fracturile, în timp ce este chemată ambulanţa. Dacă victima se află în stare inconştientă şi nu prezintă respiraţie şi puls e necesară resuscitarea cardiorespiratorie - masaj cardiac şi respiraţie gură la gură - cinci apăsări pe torace alternativ cu două respiraţii gură la gură.

Insolaţie
Insolaţiile, atât de frecvente vara, pot debuta cu o simplă migrenă, însoţită sau nu de ameţeală, cu congestie a pielii, în special pe faţă şi trunchi. Acestea evoluează, printre altele, către o stare generală de slăbiciune, dificultate în respiraţie şi chiar frisoane şi febră până la 40,5°C. Dacă observaţi cel puţin o parte dintre aceste simptome mutaţi victima la umbră. Aşezaţi-o în poziţia culcat, cu picioarele uşor ridicate. Scoateţi-i hainele şi stropiţi-o cu puţină apă rece, dar nu o băgaţi direct în apă, deoarece poate face stop cardio-respirator. O altă variantă ar fi să o înfăşuraţi într-un cearşaf umed sau să aplicaţi comprese cu gheaţă ori apă rece pe antebraţe, membrele inferioare şi abdomen. Nu uitaţi să o hidrataţi şi sub nicio formă nu-i administraţi medicamente pentru scăderea febrei şi nu folosiţi alcool pentru frecţii pe corp ori încheieturi. Dacă pacientul prezintă şi arsuri solare, puteţi folosi loţiuni sau creme calmante pentru piele, pe bază de D-panthenol.

Înec
Primul pas în caz de înec este scoaterea persoanei din apă. Apoi, după eliberarea căilor respiratorii se începe respiraţia artificială. Pentru aceasta, aşezaţi victima pe un plan solid, în poziţia lateral, de preferinţă cu capul poziţionat mai jos decât picioarele. Dacă poate respira, aceasta se încălzeşte şi i se dă de băut un lichid fierbinte. Dacă e în stop cardio-respirator se încep executarea masajului cardiac şi respiraţia gură la gură. Pacientul trebuie ţinut sub observaţie de medici după ce îşi revine, pentru a se preveni apariţia înecului secundar, caracterizat prin edem pulmonar, insuficienţă respiratorie, oprirea respiraţiei şi apoi a inimii.

- În oricare dintre situaţiile prezentate e necesar să apelaţi imediat numărul unic de urgenţă 112, pentru ca un echipaj medical să vă vină în ajutor.