de Simona Soare şi Claudia Mîţoi
Răspunsul tractului gastrointestinal la stres este probabil cel mai extins fenomen studiat al axei creier-intestin. Nu toate persoanele reacționează la fel în condiții de stres. Unele transpiră, altele tremură, au extremitățile reci, devin palide sau, din contră, se înroșesc. De asemenea, există reacții la stres ale organelor interne. Astfel, unele persoane suferă de hiperaciditate gastrică, ce provoacă dureri și arsuri în capul pieptului, eructații acide, balonare, greață. Cum putem trata gastrita pe fond nervos, aflați de la doctorul Elena Genes (medalion), medic primar de medicină internă (www.dr-genes-elena.ro).
„Se referă la eroziuni superficiale acute sau cronice”
- Cum se diferențiază gastrita pe sistem nervos de celelalte tipuri?
- Gastrita reprezintă termenul ce descrie inflamația persistentă a mucoasei gastrice (mucoasa stomacului). Gastritele pot fi clasificate în funcție de agentul etiologic (Helicobacter pylori, reflux biliar, antiinflamatoare nesteroidiene, mecanism autoimun, răspuns alergic), criterii histologice, aspect endoscopic și multe altele. Gastrita pe sistem nervos este gastrita cauzată de emoții intense și de lungă durată. Boala se referă la eroziuni superficiale acute sau cronice ale mucoasei gastrice, care apar în asociere cu stresul psi-
hologic. Popular, aceasta mai este denumită și „nervi la stomac”, iar medicii o numesc „boala stresului”. Anxietatea, stresul intens, oboseala excesivă de zi cu zi, precum și responsabilitățile de la locul de muncă sau de acasă, reprezintă factori predispozanți, care pot fi sau nu asociați cu infecția bacteriană (Helicobacter pylori) ori cu situații ce cresc aciditatea gastrică (fumatul, consumul de alcool, administrarea de medicamente antiinflamatoare, mesele neregulate, consumul de condimente, crudități, prăjeli, dulciuri).
- Cum se dezvoltă, mai exact, gastrita indusă de stres?
- Toți acești factori pe care i-am menționat contribuie la dezvoltarea gastritei induse de stres, prin reducerea capacității stomacului de a se proteja împotriva leziunilor provocate de acid. Influența negativă a stresului asupra organismului slăbește sistemul imunitar, duce la insomnie și la obiceiuri alimentare nesănătoase. Astfel, este posibil să apară și obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, infecțiile, inflamațiile.
„Pirozisul retrosternal este unul dintre simptomele frecvente”
- Care sunt simptomele gastritei pe fond nervos?
- Simptomele pacienților care suferă de gastrită sunt: durerea abdominală la nivelul stomacului, pirozisul retrosternal (senzația de arsură, adică disconfortul care se simte în spatele osului pieptului), greața, vărsăturile, balonarea și flatulența, spasmele abdominale apărute imediat după masă. Pe lângă acestea, pot să apară sughițul frecvent și eructația, senzația de nod în gât, pierderea poftei de mâncare, senzația de saţietate precoce după masă, respirația urât mirositoare, modificarea scaunului (constipație sau diaree), scăderea bruscă în greutate, sângerările la nivelul stomacului sau anemiile (dacă boala nu este tratată).
- Ce categorii de persoane sunt mai afectate?
- Mai afectate sunt persoanele cu un ritm de viață aglomerat și o alimentație necorespunzătoare de tip fast-food, care se confruntă cu anxietate, depresie, traume psihologice, insomnie, anorexie, bulimie, dar și persoanele vârstnice. Totuși, femeile cu vârste cuprinse între 25 si 40 de ani suferă mai des de nevroze digestive, din cauza nivelului lor de răspuns emoțional, care este mai ridicat.
„Renunțați la alcool și la fumat”
- Cum poate fi tratată boala?
- Tratamentul poate fi împărțit în intervenții nonfarmacologice și intervenții farmacologice. Medicul gastroenterolog, cel internist, dar și psihoterapeutul, pot face recomandări în tratarea nevrozei gastrice. Pentru a reduce stresul, este indicat să găsiți metodele potrivite de destindere: exerciții de respirație, muzică relaxantă și altele. De asemenea, este important să dormiți opt ore pe zi și să renunțați la alcool și la fumat. Alcoolul accentuează arsurile retrosternale. În asociere cu fumatul, consumul de alcool are efecte mult mai drastice asupra stomacului. Persoanele anxioase au nevoie de ajutor psihologic sau psihiatric. Asociată sau nu cu medicamente, terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta pacientul să depășească impasul emoțional.
- În ce constă tratamentul medicamentos?
- Tratamentul medicamentos se prescrie numai atunci când este absolut necesar. Acesta constă în administrarea de medicamente antispastice și analgezice pentru durere, antiacide pentru pirozis (arsuri la stomac) și eructații. Când nevroza gastrică se suprapune unei gastrite bacteriene preexistente, este nevoie de agenți antimicrobieni. În caz de constipație sau diaree, va fi administrat un tratament adecvat. Vitaminele din grupul B au efect benefic asupra bunei funcționări a sistemului nervos. Sedativele și medicația psihotropă ajută la ameliorarea anxietății și a depresiei. Acest tratament poate fi asociat cu psihoterapia, balneoterapia și fizioterapia.
„Ierburile calmante sunt un ajutor valoros”
- Boala poate fi vindecată?
- Stilul de viață echilibrat este esențial în tratarea gastritei pe fond nervos. Dacă starea psihologică nu va fi readusă la normal, niciun tratament pentru nevroza gastrică nu va fi eficient. Medicația diferă de la o persoană la alta, în funcție de severitatea simptomelor, etapa, durata sau momentul în care a fost depistată boala. Gastrita acută nu are un tratament specific. Medicul curant trebuie să aleagă schema de tratament în funcție și de sensibilitățile fiecărui pacient. Regimul alimentar va fi personalizat. Toate aceste măsuri îi conferă pacientului o stare emoțională bună, ameliorând rapid simptomele gastritei.
- Cum poate fi prevenită boala?
- De pildă, ierburile calmante (fenicul, anason, tarhon, valeriană), yoga și meditația ajută la ameliorarea stresului. Mușețelul, menta și ghimbirul previn meteorismul abdominal (gazele).
„Consumul apei de orez ameliorează durerea“
- Ce regim alimentar trebuie urmat în această afecțiune?
- Se recomandă dieta echilibrată (patru-șase mese pe zi, în porții mici) și renunțarea la consumul de alimente de tip fast-food, prăjeli, citrice, cafea, roșii, condimente iritante (usturoi, piper, ardei iute și altele), ce contribuie la inflamarea mucoasei gastrice. Alegeți alimente de calitate, pregătite termic corespunzător, și evitați mesele copioase, mai ales înainte de culcare. Consumul de grăsimi și de proteine sănătoase din ouă, pește (somon, sardină), precum și din carnea de pasăre, are un efect antiinflamator pentru mucoasa gastrică. Este important să beți cel puțin doi litri de apă pe zi. Ceaiul din semințe de fenicul combate gastrita pe fond nervos, prin relaxarea mușchilor din tractul gastrointestinal și prin reducerea inflamației. Compușii săi antiinflamatori și antispasmodici calmează durerea și previn acumularea de gaze intestinale. De asemenea, smoothie-ul de pere și banană, prin enzimele și fibrele naturale, ameliorează iritațiile mucoasei gastrice. Și apa de orez, datorită fibrelor și antioxidanților din compoziția sa, este un bun remediu pentru ameliorarea arsurii gastrice și a durerii. Pentru prepararea acesteia, este nevoie de 100 g orez alb la un litru de apă. Fierbeți apa, adăugați orezul și gătiți-l la foc mic, timp de 20 sau 25 de minute. Un alt remediu eficient este gelatina simplă (băutură naturală fără arome), care ameliorează iritațiile cauzate de gastrită. Aceasta conține aminoacizi esențiali, antioxidanți și agenți antiinflamatori, care calmează arsurile gastrice și reglează activitatea sistemului nervos.