de Gabriela Niculescu
Societatea Română de Pneumologie (SRP) şi Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă (SSVNI) din cadrul SRP au celebrat, la 18 martie, Ziua Mondială a Somnului printr-un eveniment ce are scopul de a atrage atenţia asupra tulburărilor de somn şi a impactului acestora în viaţa fiecărui individ. Ziua Mondială a Somnului s-a desfăşurat în acest an sub sloganul „Somnul odihnitor este un vis accesibil” și a pus accentul pe faptul că cele mai multe tulburări de somn pot fi prevenite sau tratate. Cu toate acestea, mai puțin de o treime dintre suferinzi caută ajutor medical.
Apneea creşte riscul AVC-urilor
Sindromul de apnee în somn este o tulburare caracterizată de pauze repetate ale respiraţiei în timpul somnului, asociate cu alterarea oxigenării sângelui şi fragmentarea somnului. Cel puţin 4% dintre bărbaţi şi 2% dintre femei suferă de apnee în somn. Apneea apare mai des, deşi nu exclusiv, la persoane supraponderale. Aproximativ jumătate dintre pacienţii cu apnee în somn sunt obezi, sforăie tare, suferă de somnolenţă excesivă şi prezintă şi un risc crescut de boli cardiovasculare şi de accidente vasculare cerebrale (AVC). Alte simptome ale apneii sunt: somn neodihnitor, treziri repetate, urinări frecvente în timpul nopţii, hipertensiune, dureri de cap, oboseală, depresie, probleme sociale şi familiale, disfuncţii sexuale şi dificultăţi de concentrare. În cazurile grave de apnee în somn, cel mai eficient tratament constă în folosirea unui dispozitiv respirator, cunoscut sub numele de CPAP - presiune pozitivă continuă, aplicată la nivelul căilor respiratorii printr-o mască pe toată durata somnului. Acest tratament este foarte eficient în majoritatea cazurilor şi rezolvă cea mai mare parte a simptomelor enumerate încă din primele săptămâni de tratament. „Apneea în somn este o problemă la fel de serioasă și în rândul copiilor, unul din zece având risc de a dezvolta tulburări de respirație în timpul somnului, așa cum arată rezultatele primului studiu din România în acest sens. La nivel internațional sunt date actuale care subliniază evoluția acestor probleme către vârsta de adult. Lipsa somnului sau o calitate proastă a somnului are un impact negativ pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii pacienţilor şi se pot asocia inclusiv cu obezitate, diabet, slăbirea sistemului imunitar, unele cancere şi apariţia condiţiilor favorizante ale depresiei sau anxietăţii”, a declarat profesor doctor Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
„Multe accidente rutiere sunt asociate cu tulburări ale somnului”
Somnolenţa a fost asociată în 31%-41% din accidentele majore în care sunt implicate vehiculele comerciale, şi nu numai. „Somnul neodihnitor şi oboseala sau somnolența din timpul zilei ascund de multe ori patologii ale somnului cu multiple implicaţii cardiovasculare, metabolice şi socio-economice. Un număr deloc neglijabil dintre accidentele mortale de pe autostrăzi, provocate de adormirea la volan, au fost asociate cu tulburări ale somnului. Persoanele care suferă de apnee în somn sunt de şase ori mai expuse riscului de a fi implicate într-un accident de maşină. Din acest motiv, întrucât «Somnul odihnitor este un vis accesibil», dorim să subliniem cu această ocazie importanța includerii sindromului de apnee în somn de tip obstructiv pe lista patologiilor care necesită evaluarea la acordarea sau reînnoirea permisului de conducere, reluând campania «Nu porni cu somnul la drum»”, a declarat doctor Oana Deleanu, preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă.
„Pentru a conduce în condiţii de siguranţă dormiţi opt ore”
În cazul celor care suferă de apnee, riscul de accidente rutiere creşte de două până la şapte ori. „Pentru a conduce în condiţii de siguranţă sunt necesare opt ore de somn zilnic, de bună calitate. A fi treaz mai mult de 20 de ore determină o depreciere a vitezei de reacţie egală cu cea în cazul unei alcoolemii de 0,08% - limita legală în toate statele”, a declarat Titi Aur, multiplu campion la Raliul României şi fondatorul Şcolii de Conducere Defensivă. În aceste condiţii, Societatea Română de Pneumologie este alături de pacienţi, sprijinind elaborarea aplicaţiei Help Snoring! şi formarea Asociaţiei Pacienţilor Asistaţi Respirator. Aplicaţia Help Snoring! testează riscul de apnee în somn, oferă informaţii despre boală, complicaţiile ei, diagnostic şi tratament şi trimite utilizatorul la cel mai apropiat cabinet de somnologie. „Asociaţia Pacienţilor Asistaţi Respirator are drept obiectiv îmbunătăţirea și menţinerea calităţii vieţii pacienţilor printr-o serie de activităţi care includ și demersuri pentru apărarea drepturilor pacienţilor”, a declarat Monica Vidan, preşedintele Asociaţiei ASCID - Centrul de Informare și Îmbunătățire a Calității Vieții.
„Cu CPAP, mă trezesc relaxat şi am energie întreaga zi“
Domnul Mircea Elefterescu este unul dintre utilizatorii aparatului CPAP. Declaraţiile dumnealui ar putea fi de folos oricărei persoane care are tulburări ale somnului. Înaintea folosirii aparatului, aveam un somn extrem de agitat, mă trezeam mai obosit decât mă culcam, somnul îmi era întrerupt de multe ori pe noapte şi fie îmi schimbam, de trei, patru ori, bluza de pijama pe care o udam de transpiraţie din cauza efortului depus să respir, fie mergeam la toaletă. Mă gândeam că aş putea avea şi probleme cu prostata. Cei din jurul meu erau deranjaţi de agitaţia mea, de sforăitul meu zgomotos, iar soţia de multe ori mă veghea, de teama episoadelor lungi de apnee, crezând că nu voi mai respira. Obişnuiam să fiu somnoros întreaga zi, să mă simt epuizat şi lipsit de energie şi să adorm în fotoliu la un film. De când port dispozitivul CPAP în timpul somnului, nu mai am niciuna dintre aceste probleme. Nu mai transpir, nu mai sforăi, nu mai merg noaptea la toaletă, cei din jurul meu pot dormi şi ei liniştiţi, iar eu dorm opt ore neîntrerupt şi fără agitaţia de dinainte, mă trezesc odihnit şi am energie întreaga zi. Dacă suferiţi de apnee, acest aparat vă este de folos şi vă recomand să mergeţi la un control.
Cele 10 legi pentru un somn sănătos