de Cătălina Tăgârță
Chiar dacă spune o vorbă din popor că „banii aduc fericirea”, adevărul este că cel mai de preț lucru al unui om este sănătatea. De cele mai multe ori, în fața bolii nu contează poziția socială, ci norocul și... credința. Iată un exemplu simplu: în momentul de față, potrivit reprezentanților Centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni, peste 1.500 de români se află pe listele de așteptare pentru transplant renal. Nu credeți că cel puțin o mică parte dintre ei ar plăti bani grei ca să se însănătoșească? Dar, din păcate, pentru acești pacienți, rinichii nu se vând la piață, iar atunci când este disponibil câte unul, bolnavul trebuie să aibă și norocul de a fi compatibil cu donatorul.
În România, rata de supraviețuire posttransplant e mai ridicată decât în Europa
De la începutul anului şi până în prezent, la Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni au fost realizate 53 de transplanturi, 31 cu grefe de la donatori în viaţă, şi numai 22 cu grefe primite de la donatori în moarte cerebrală. Ținând cont de faptul că pe lista de aşteptare la nivel național se află peste 1.500 de pacienţi, iar, potrivit reprezentanților Spitalului Fundeni, un număr asemănător s-a rezolvat în instituția menționată în circa 17 ani, situația este de-a dreptul îngrijorătoare. Oare câți dintre pacienți vor rezista atât de mult pentru a primi un rinichi?!
Statisticile arată că, în perioada 1997-2014, în România, la Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni s-au realizat 1.564 de transplanturi renale pentru 1.495 (95,58%) de adulţi şi 69 (4,41%) de copii, fiind utilizate 657 (42%) de grefe de la donatori în moarte cerebrală - din care 17 provenind de la copii -, celelalte grefe fiind oferite receptorilor de la donatori în viaţă. O altă statistică făcută pentru perioada 2005-2014 arată că s-au realizat 1.021 de transplanturi renale şi posttransplant se înregistrează 804 (78,74%) pacienţi în viaţă care manifestă funcţii renale normale, 99 (9,69%) de pacienţi se află pe dializă, 41 (4,01%) au dispărut din evidenţe din motive necunoscute, 70 (6,85%) au decedat din diferite cauze, având la acel moment funcţiile renale normale, iar 7 (0,68%) au decedat din cauza pierderii funcţiilor renale. Statistica pentru aceşti zece ani realizată la Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni arată o rată de supravieţuire posttransplant mult mai ridicată în comparaţie cu statistica europeană, care indică un procent de 65%.
Patru intervenții într-o zi la Fundeni
În a treia săptămână a lunii iunie, la Centrul de Uronefrologie şi Transplant Renal de la Fundeni s-au desfășurat patru transplanturi renale, cele patru grefe fiind recoltate de la doi pacienţi care au intrat în moarte cerebrală. Unul dintre pacienţi, o femeie în vârstă de 66 de ani, a suferit un accident vascular cerebral, iar cel de-al doilea, un bărbat în vârstă de 45 de ani, a fost victima unui traumatism cranio-cerebral. Organele celor doi pacienţi au fost recoltate la Spitalul de Urgenţă Floreasca, respectiv, Spitalul Bagdasar Arseni din Bucureşti. Printre cei patru pacienți sunt și persoane tinere, un bărbat din Argeş, în vârstă de 32 de ani, și unul din Prahova, de 36 de ani. „După o perioadă de câteva luni, în care numărul donatorilor în moarte cerebrală a fost foarte mic, avem o veste bună pentru pacienţii noştri: prelevarea şi transplantarea a patru rinichi în aceeaşi zi, ceea ce constituie o şansă deosebită pentru bolnavii aflaţi în dializă”, a declarat directorul Centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni, academician Ioan Sinescu, la momentul respectiv. Totodată, specialistul a subliniat: „O mai bună colaborare în secţiile de ATI şi un ritm susţinut al diagnosticului de moarte cerebrală şi consecutiv al prelevărilor de organe sunt imperios necesare pentru a salva vieţile a cât mai multor oameni aflaţi în suferinţă”.
Academician Ioan Sinescu: „Trebuie să existe o serie întreagă de compatibilități”
Academicianul Sinescu a reamintit faptul că „selecţia pacienţilor nu se poate face aleatoriu, ci în urma unor criterii medicale standardizate, utilizate de altfel în toate centrele de transplant din Europa şi din întreaga lume”. „Între donator şi receptor trebuie să existe o serie întreagă de compatibilităţi, precum cea de grup sangvin, cea imunologică de minimum 50%, ideal ar fi cea întâlnită la gemeni, de 100%, precum şi condiţia biologică a receptorului, care trebuie să nu prezinte coexistenţe morbide şi nici contraindicaţii de anestezie sau chirurgicale pentru o operaţie dificilă”, a mai precizat directorul Centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal Fundeni, academician Ioan Sinescu. Cu alte cuvinte, procedura nu este deloc simplă, iar sfatul specialiștilor este să se lucreze mai mult la capitolul profilaxie. Astfel, atât persoanele sănătoase, cât și cele care știu că au mici probleme cu rinichii, care poartă nefrostome sau fac dializă etc. să aibă mai multă grijă de ele. Să respecte cu sfințenie toate sfaturile medicului curant, să se hidrateze corect și să nu ignore niciun simptom care durează mai mult de câteva zile.
„Ţineţi-vă tensiunea arterială la cote normale!“
Rinichii joacă un rol vital pentru detoxifierea întregului organism. Tocmai de aceea este important să-i mențineți cât mai sănătoși. Iată câteva sfaturi care vă vor ajuta să faceți asta;