Main menu

header

469 22 1de Andrei Dicu

Anul 2016 va fi crucial pentru credincioşii din toată lumea. Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe se va reuni, pentru prima dată după 1.100 de ani, întâlnirea şefilor clerului urmând să se desfăşoare la Istanbul, unde a avut loc şi cel de-al doilea Sinod Ecumenic, în anul 381.

Întâistătătorii au bătut palma la Istanbul

Sfântul Sinod, o consfătuire de prim rang a Bisericii Ortodoxe din toată lumea, va avea loc în preajma Sărbătorii Rusaliilor şi se va ţine în vechiul Constantinopol, în Sfânta Bazilică a Bisericii Sfânta Irina. Motivul organizării Sinodului este dat, în principal, de faptul că toate cele 14 Biserici Autocefale care formează împreună Biserica Ortodoxă se confruntă de mai bine de un secol cu o serie de probleme în relaţiile dintre ele, în legăturile lor cu restul lumii creştine, dar şi în comunicarea cu celelalte religii. „Decizia a fost luată la întâlnirea Întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, organizată la Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, din cartierul Fanar din Istanbul, în perioada 5-9 martie”, a precizat ÎPS Mitropolitul Nifon, arhiepiscop al Târgoviştei şi exarh patriarhal.

Sinodul panortodox, un moment istoric pregătit în amănunt

Mitropolitul Nifon, participant la întâlnirea Întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, a adăugat că întrunirea s-a încheiat odată cu semnarea unui acord de către toţi întâistătătorii bisericilor ortodoxe: „Desigur că, pentru întreaga ortodoxie şi cu rezonanţe pentru întreaga creştinătate, acest eveniment reprezintă un moment istoric deosebit, pentru că în zilele noastre există mai multe interpretări în legătură cu definiţia Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Important este că, după 1.100 de ani, un Sinod cu o astfel de autoritate va avea loc curând. De aceea şi deciziile care s-au luat sunt foarte precise”.

Pregătirea Sinodului Panortodox a început la şedinţa panortodoxă de la Rodos, din anul 1961, fiind continuată în 1963 şi 1964, când s-au stabilit temele care urmau să fie discutate. Totuşi, întrunirea (Sinaxa) Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe a avut loc abia în perioada 5-9 martie 2014, la Istanbul, delegaţiile fiind invitate de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.

ÎPS Daniel: „Bisericile Ortodoxe cultivă mai mult dialogurile internaţionale cu alte biserici decât cooperarea între ele”

469 22 2Patriarhul României, Preafericitul Daniel, a menţionat că Sinaxa Panortodoxă oferă imaginea ortodoxiei ca fiind mai mult o familie spirituală a Bisericilor Ortodoxe din regiuni, ţări şi etnii diferite, decât o instituţie religioasă internaţională. „Sinaxa cultivă mai întâi comuniunea fraternă şi apoi programe comune de acţiune. De aceea, sinaxele panortodoxe de până acum au emis mai mult mesaje şi recomandări pentru Biserică şi societate. În mod paradoxal, Bisericile Ortodoxe Autocefale cultivă azi mai mult dialogurile oficiale internaţionale cu alte biserici decât dialogul şi cooperarea între ele. În prezent, este nevoie de mai multă consultare şi cooperare, în faţa a trei mari provocări. În primul rând, secularismul sau indiferentismul religios, care afectează negativ familia ortodoxă tradiţională. Apoi, fenomenul migraţiei, care generează noi probleme sociale şi pastorale, mai ales când migraţia este cauzată de război sau persecuţii, cum se vede azi în Siria şi în alte părţi ale lumii. În cele din urmă, criza economică şi financiară, care ne cheamă la mai multă solidaritate cu oamenii săraci, bolnavi şi singuri”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. La rândul său, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu este de părere că „orice amânare afectează grav unitatea eclesială. Trebuie să-i convingem pe oameni că noi avem cuvântul vieţii, mesajul speranţei şi experienţa iubirii. Şi pentru a realiza acest lucru trebuie să dovedim validitate şi credibilitate.”

• Cele 14 Biserici Autocefale se confruntă de mai bine de un secol cu probleme în relaţiile între ele, în legăturile cu restul lumii creştine şi cu alte religii

Geneza lui Iisus Hristos a pus pe jar preoţimea la primul Sinod

Primul Sinod Ecumenic a fost convocat de împăratul Constantin cel Mare, la 20 mai 325. Sinodul s-a întrunit la Niceea (astăzi Iznik, în Turcia), în provincia Bitinia din Asia Mică, fiind deschis oficial chiar de Constantin cel Mare. Principalul motiv pentru convocarea lui a fost erezia arianismului, doctrină conform căreia Iisus Hristos ar fi fost o prima creaţie a lui Dumnezeu, iar nu născut din veşnicie şi din Dumnezeu adevăratul. Sinodul a adoptat 20 de hotărâri, inclusiv Crezul de la Niceea, Canonul Sfintei Scripturi (Biblia) şi a stabilit ţinerea Paştilor.

Al doilea Sinod s-a întrunit împotriva pneumatomahilor (cei care sunt împotriva Duhului Sfânt) şi s-a ţinut la Constantinopol în anul 381, în timpul împăratului Teodosie cel Mare. Aici s-a definitivat în forma cunoscută până astăzi Crezul, ştiut sub numele de Crezul niceo-constantinopolitan sau simbolul credinţei.

Al treilea Sinod Ecumenic, despre Maica Domnului, s-a ţinut în anul 431 la Efes şi a fost convocat de împăratul Teodosie al II-lea. S-a combătut erezia nestorianismului, care susţinea că în Domnul Iisus există două fiinţe, dioprosopism: o fiinţă divină şi o fiinţă umană.

Motivul principal al celui de-al patrulea Sinod Ecumenic a fost o altă controversă privind persoana lui Hristos, cele două firi ale sale, umană şi divină. Acesta a avut loc în anul 451 la Calcedon, în timpul împăratului Marcian şi al împărătesei Pulcheria.

Al cincilea Sinod Ecumenic a fost despre unirea firilor în ipostasul lui Hristos şi împotriva defăimătorilor învăţăturii Sfântului Chiril. A avut loc în anul 553, la Constantinopol, pe timpul împăratului Iustinian cel Mare.

Sinodul al şaselea Ecumenic a abordat tema celor două lucrări ale lui Hristos - împotriva monoteliţilor, şi a fost în anul 680, tot în Constantinopol, pe timpul împăratului Constantin al IV-lea Pogonat.

Sinodul al şaptelea Ecumenic a fost despre cinstirea sfintelor icoane - împotriva iconoclaştilor, s-a ţinut începând cu anul 783 până în 787, în fruntea acestuia fiind Sfântul patriarh Tarasie, în timpul împăraţilor Constantin Porfirogenetul şi Irina (mama sa).

„Există multe interpretări în legătură cu definiţia Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Important este că, după 1.100 de ani, un Sinod cu o astfel de autoritate va avea loc curând“ - Mitropolitul Nifon