de Nicoleta Ghighilicea
- De un an, aici vin să se roage musulmanii turci
Una dintre bisericile cu o mare valoare simbolică pentru creştinism, „Sfânta Sofia” sau „Hagia Sofia” din Niceea (astăzi Iznik, în Turcia), este lăcaş de rugăciune pentru musulmani din noiembrie anul trecut. Construită în secolul al VI-lea, a fost clădirea unde a avut loc ultimul Sinod Ecumenic, în anul 787, ce a restabilit cinstirea icoanelor.
„Recucerire” după 90 de ani
Cândva o renumită biserică a Imperiului Bizantin, apoi moschee în timpul otomanilor, iar mai târziu declarată muzeu de Ataturk, „Sfânta Sofia” din Niceea aparţine acum musulmanilor. Decizia a fost luată de Guvernul de la Ankara, care consideră că astfel a fost recâştigat un drept al strămoşilor turci, cuceritorii acestui oraş. Clădirea a trecut printr-un proces de restaurare, dar în interior au fost păstrate picturile în frescă reprezentându-i pe Maica Domnului şi pe apostoli. Inaugurarea a avut loc la 6 noiembrie anul trecut, în prima zi a sărbătorii Eid al-Adha, de la sfârşitul Ramadanului. Localnicii consideră însă că nu aveau nevoie de încă o moschee, ci mai degrabă de menţinerea bisericii creştine ca muzeu, care reprezenta o atracţie pentru numeroşii turişti occidentali. Niceea este pentru creştinii catolici al treilea oraş sfânt, după Ierusalim şi Vatican.
Oraşul celor două Sinoade
Niceea sau Iznik este un mic oraş în nord-vestul Turciei, la 70 de kilometri de Istanbul, unde au avut loc primul şi ultimul Sinod Ecumenic, din cele şapte recunoscute de Biserica Ortodoxă şi cea Catolică, înainte de Marea Schismă din 1054. Împăratul Constantin cel Mare i-a convocat aici, în anul 325, pe toţi cei 318 episcopi ai Imperiului Roman. La acest prim Sinod Ecumenic, ierarhii au respins doctrina episcopului Arie, care nega divinitatea lui Hristos, au formulat pentru prima dată Crezul şi au stabilit metoda calendaristică pentru sărbătorirea Paştelui. Ruinele Palatului Senatului în care a avut loc întrunirea se află însă sub apele Lacului Iznik.
Tot în Niceea, dar în Biserica „Sfânta Sofia”, s-a ţinut şi al VII-lea Sinod Ecumenic, convocat de împărăteasa Irina în 787. Cei 365 de episcopi au condamnat iconoclasmul, după o serie de persecuţii îndreptate împotriva creştinilor. Un edict al împăratului Leon Isaurul, în anul 730, prevedea nu numai distrugerea icoanelor, ci şi a sfintelor moaşte. Credincioşii erau somaţi să-şi aducă icoanele în pieţele publice pentru a fi arse, iar cine se opunea era ars de viu ori torturat. La Niceea, Sfinţii Părinţi au decis ca icoanele să fie cinstite, pentru că ele sunt „cărţi deschise ce ne amintesc de Dumnezeu”.
O istorie zbuciumată
Zidită în secolul al VI-lea de împăratul Iustinian, după modelul Bisericii „Sfânta Sofia” din Constantinopol, „Hagia Sofia” a fost principalul lăcaş de cult în Niceea bizantină. S-a păstrat până în 1065, când a fost distrusă de un cutremur, însă pereţii ei mai păstrează încă urme din pictura originală. Apoi a fost construită din nou, în acelaşi loc, şi poate fi văzută şi astăzi. După ce turcii au cucerit oraşul, în 1331, biserica a fost transformată pentru prima dată în moschee. Mai târziu, în 1402, a fost deteriorată de atacurile mongolilor, iar la jumătatea secolului al XV-lea a fost grav avariată de un incendiu.
Din ordinul sultanului a fost renovată de arhitectul Mimar, în secolul al XVI-lea, şi apoi folosită încă 200 de ani, până când acoperişul s-a prăbuşit.
Biserica a mai suferit pagube şi în timpul Războiului de Independenţă al Turciei, din 1920. Deşi a fost avariată de mai multe ori, au fost păstrate unele mozaicuri şi o frescă reprezentându-l pe Iisus Hristos.
• Autorităţile turce vor să transforme şi Biserica „Sfânta Sofia” din oraşul Trabzon. Aceasta a fost construită în secolul al XIII-lea, apoi a ajuns moschee, iar în cele din urmă a fost muzeu de artă bizantină.
Şi „Perla Bizanţului“ ar putea avea aceeaşi soartă
Prima capodoperă a arhitecturii bizantine, ce a fost timp de 900 de ani Patriarhia Constantinopolului, Biserica „Sfânta Sofia” din Istanbul ar putea şi ea să devină moschee. În această impresionantă catedrală au avut loc cele mai mari sinoade bisericeşti şi ceremonii imperiale. Este clădirea reconstruită de împăratul Iustinian în secolul al VI-lea, după ce biserica ridicată de fiul împăratului Constantin a ars în anul 532. Inclusă în patrimoniul UNESCO, „Sfânta Sofia” are suprafeţele interioare decorate cu piese de marmură de mai multe culori şi cu mozaicuri bizantine de o mare valoare artistică.
Legenda spune că, la terminarea lucrărilor, Iustinian ar fi spus: „O, Solomon, te-am întrecut!”. Grav avariată de cutremure şi jefuită de cruciaţi, biserica a funcţionat până la căderea Constantinopolului, în 1453, când a ajuns moschee. Sultanii au restaurat-o, dar i-au acoperit icoanele cu ipsos; i-au adăugat minarete, iar în locul catapetesmei au construit un amvon (mimbar). Timp de 500 de ani, „Sfânta Sofia” a fost lăcaş de cult musulman şi a reprezentat un model pentru construirea altor moschei în Istanbul. Din 1934 este muzeu, aşa cum a decis Kemal Ataturk, întemeietorul Turciei moderne. Acum, mii de turci cer transformarea bisericii, susţinând că este dreptul lor legitim să se roage aici.
• În limba greacă, „sophia“ înseamnă înţelepciunea lui Dumnezeu.
