Main menu

header

15-04-1de Anda Postolache

- Sfântul Ierarh Calinic, vindecător de boli şi grabnic ajutător a celor săraci, este sărbătorit în fiecare an la 11 aprilie

Sute de credincioşi din împrejurimi şi mai ales din Bucureşti vor veni ca în fiecare an spre a se bucura împreună cu monahii de la Mănăstirea Cernica, din judeţul Ilfov, la frumoasa slujbă de Florii, mai ales pentru faptul că anul aceasta va fi prăznuit în această zi şi Sfântul Ierarh Calinic. În mod normal, Sfântul Calinic este sărbătorit la 11 aprilie, atunci când este trecut în calendar, dar, când ziua sa cade în Săptămâna Patimilor, rânduiala se schimbă.

Un stareţ care postea foarte aspru
Despre Mănăstirea Cernica nu putem vorbi fără să amintim despre marele ierarh Calinic, stareţ al mănăstirii între anii 1818 şi 1850 şi episcop de Râmnicu-Vâlcea. Sfântul Calinic a ţinut de câteva ori post negru tot Postul Mare şi a săvârşit mai multe minuni consemnate în biografia sa. Era milostiv şi blând, nu mânca niciodată carne şi dormea într-un scaun de lemn. Întemeietor de mănăstiri şi biserici, de spitale, şcoli şi case pentru copiii orfani, el este ctitorul celor mai importante clădiri ale Mănăstirii Cernica.
În timpul stăreţiei sale s-au ridicat Biserica „Sfântul Gheorghe”, clădirea stăreţiei şi aproape toate casele de pe insula care-i poartă azi numele. A pus bazele unei valoroase biblioteci şi a deschis aici o şcoală de pictură bisericească.
S-a călugărit la Cernica înainte de a împlini 20 de ani şi a dus o viaţă plină de asceză, iar după moartea stareţului Dorotei a condus obştea.

A fost stareţ timp de 32 de ani
În cei 32 de ani de stăreţie a întemeiat mai multe ateliere în care monahii îşi pregăteau singuri îmbrăcămintea; ştiutorii de carte copiau manuscrise din scrierile Sfinţilor Părinţi; iar viaţa monahală de aici era atât de renumită şi de râvnită de cei care doreau călugăria, încât în 1850 erau 350 de călugări în Ostrovul Cernicăi. Aici s-au format multe personalităţi ale bisericii: arhiereul Ioanichie Stratonichias, originar din Transilvania, retras spre sfârşitul vieţii la Cernica, renumitul cronicar Naum Râmniceanu, arhimandritul Veniamin Cătulescu, Pimen, fost egumen la Tismana, Anastasie Baldovin, ucenicul şi biograful lui Calinic, Nicandru, dar şi mulţi alţii. În anul 1850, domnitorul Barbu Ştirbei l-a convins pe stareţul Calinic să accepte cârmuirea Episcopiei de Râmnicu-Vâlcea. Devenit ierarh, Sfântul Calinic a ridicat, din banii săi, între 1859 şi 1864, o biserică nouă la Schitul Frăsinei, unde a instituit regula athonită de a nu merge femeile acolo. A înfiinţat, de asemenea, o tipografie în care s-au tipărit o seamă de cărţi folositoare.
Ca un bun patriot, a făcut parte şi din adunarea electivă a ţării, ce a ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza.
Spre bătrâneţe, simţindu-şi sfârşitul aproape, s-a retras la Cernica, de unde a şi plecat la Domnul la 11 aprilie 1868.

Moaştele întregi se află la Mănăstirea Cernica
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica este primul sfânt român canonizat de Biserica Ortodoxă Română (după ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie) în 1955. La 23 octombrie în acel an, la Mănăstirea Cernica, s-a săvârşit slujba canonizării, la care au luat parte zece episcopi, mitropoliţi şi arhierei ortodocşi din alte ţări, precum şi ierarhii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Patriarhul Justinian. Au participat în jur de trei sute de clerici din toate eparhiile ţării, de la stareţi de mănăstiri la vicari eparhiali, consilieri, protopopi şi preoţi simpli. Au fost prezenţi şi sute de călugări şi călugăriţe din Arhiepiscopia Bucureştilor, precum şi câteva mii de simpli credincioşi. S-a organizat o procesiune ce a pornit din marginea Capitalei, de la Biserica „Sfântul Pantelimon”, şi s-a ajuns la Cernica.
În marea biserică de la Cernica se află spre închinare moaştele întregi ale Sfântului Calinic, precum şi părticele din moaştele Sfântului Gheorghe, un alt stareţ al Cernicăi din vechime, canonizat în 2005. Atât cele şase altare, cimitirul - care este un momument istoric în sine -, cât şi muzeul cu valoroasele obiecte de cult şi artă, precum şi cei doi sfinţi cu moaştele vă aşteaptă aici să treceţi pragul acestui aşezământ monahal, spre a vă bucura sufletul.

Cimitirul oamenilor celebri

Mănăstirea Cernica este ctitorie a Vornicului Cernica Ştirbei, fiind atestată documentar la 1608, prin hrisovul domnesc al lui Radu Vodă Şerban. În incinta mănăstirii, situată la 25 km de Capitală, se află trei biserici, cu hramurile sfinţilor Gheorghe, Nicolae şi Lazăr, şi trei paraclise, sub ocrotirea Maicii Domnului (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului) şi a Sfinţilor Dumitru şi Ioan Evanghelistul. Cimitirul acestei mănăstiri adăposteşte osemintele multor personalităţi: domniţa Alina Ştirbei (fiica domnitorului Barbu Ştirbei), părintele Dumitru Stăniloae, părintele Benedict Ghiuş, mitropolitul Tit Simedrea, mitropolitul Nifon, Ralu Filip, marele ban Tudor Văcărescu, cronicarul Naum Râmniceanu, istoricul Ioan Lupaş, scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Ţuculescu şi alţii.