de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Cât timp a existat umanitatea, mintea oamenilor a „scormonit” după… viitor. Astăzi se vorbește despre puterea inteligenței artificiale de a prelua controlul asupra gândirii oamenilor, temă pe care a speculat cu multă clarviziune scenariul filmului „Terminator”. Alte predicții de-a lungul secolelor sunt cel puțin la fel de uluitoare.
Călătoria spre Lună, imaginată în… 1661!
Oamenii au făcut predicții despre viața în viitor și despre evoluția societății omenești în toate timpurile. Dar unele dintre aceste viziuni s-au dovedit pe cât de improbabile la vremea când au fost emise, pe atât de reale azi, când le luăm ca pe ceva firesc. Poate nu ar fi neapărat o surpriză faptul că oamenii din trecut au prezis călătoriile în spațiu, dar a prezice în Evul Mediu, pe vremea Inchiziției, că într-o zi oamenii vor călători pe satelitul natural al Terrei ca spre America a uimit pe mulți. Era anul 1661, când nu exista nici măcar iluminat public, și filosoful englez Joseph Glanvil emitea o astfel de ipoteză. Două secole mai târziu, Jules Verne a dus-o mai departe în cartea „De la Pământ la Lună”. Chiar dacă a fost scrisă în 1865, teoria marelui scriitor privind călătoria în spațiu s-a dovedit remarcabil de similară cu modul în care lansările și aterizările pe Lună sunt realizate în epoca modernă.
Automatizarea muncii, o idee de peste un secol
Filosofii s-au gândit la inteligența artificială, care stârnește astăzi atâtea dezbateri, de secole. De exemplu, în 1921, scriitorul ceh Karel Čapek a scris piesa SF „Roboții universali”, care vorbea despre mecanizare ca formă de depășire a muncii manuale. Folosirea cuvântului ceh „robota” însemna muncă forțată și provine dintr-o sursă slavă care înseamnă „sclav”. Utilizarea sa s-a extins rapid, iar vorbitorii de limbă engleză au dezvoltat cuvântul „robot” pentru a însemna orice înlocuire artificială a forței de muncă. Preocupările s-au manifestat și la alți filosofi de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Viziunile lor într-o vreme în care fermierii munceau pământul cu plugul tras de boi rămân remarcabile dat fiind faptul că acum, roboții continuă să modifice munca din fabrici în întreaga lume așa cum a intuit prima dată Čapek. Mai mult, cu peste un secol în urmă, câțiva artiști francezi și-au imaginat roboți ca pe ajutoare… casnice. Și această viziune este tot mai mult o realitate…
Trenuri de mare viteză gândite în vremea caleștilor
Istoria feroviară menționează predicții bizarre vizavi de trenuri - una dintre acestea afirma că trenul afectează… fertilitatea feminină! Dar altele au imaginat lumea de azi a transportului feroviar. În 1900, un inginer american pe nume John Elfreth Watkins a făcut o serie de presupuneri despre secolul XXI, iar una dintre acestea a fost dezvoltarea trenurilor de mare viteză. Watkins a susținut că locomotivele vor putea într-o zi să depășească 193 de kilometri pe oră. Ce a urmat în peste 100 de ani nu doar a confirmat teoria inginerului, dar i-a și depășit așteptările - astăzi, Acela Express, din SUA, poate atinge 240 de kilometri pe oră, iar trenurile-glonț din Japonia pot circula chiar mai repede, unele atingând 320 de kilometri pe oră.
Mass-media digitale, proiectate mintal în 1900
Previziunile lui Watkins pentru secolul XXI au mers mai departe. Inginerul s-a gândit și la viitorul fotografiei și a „văzut” ceva uluitor: felul în care imaginile vor putea fi partajate „într-o oră”. Este cel puțin straniu acest gând care a devenit ceea ce astăzi se înțelege prin meass-media digitale într-o epocă în care aparatele de fotografiat erau rare, mari și scumpe, iar de internet nici nu se visa. „Fotografiile vor reproduce toate culorile naturii și vor fi transmise de la orice distanță. Dacă va exista o bătălie în China peste 100 de ani, instantanee ale celor mai izbitoare evenimente vor fi publicate în ziare o oră mai târziu”, a scris Watkins într-o analiză din… 1900! Într-o vreme în care fotografia era un lux, scumpă și rară, destinată doar evenimentelor majore din viața celor care își permiteau s-o plătească, o astfel de viziune este cel puțin uluitoare.
Despre „friptura artificială” în urmă cu peste un secol
În anii 1920, Frederick Edwin Smith, conte de Birkenhead, a publicat o serie de predicții despre cum va fi lumea peste 100 de ani. În timp ce unele dintre aceste viziuni asupra viitorului sunt complet greșite, altele sunt uimitoare, iar una dintre acestea iese cu siguranță în evidență: revoluția alimentară. Smith a susținut că alimentele sintetice produse în laboratoare vor prelua controlul „în lumea civilizată”. „Mâncarea cultivată în laborator este menită să hrănească o populație în continuă expansiune. De la o bucată de carne va fi posibil să crească o friptură cât se poate de mare”, a scris Smith. Toate aceste analize se petreceau înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Ce se întâmplă astăzi? Exact ce a prezis Smith: populația lumii a depășit 8 miliarde de persoane, iar hrănirea tuturor a dus societatea spre formule alimentare pe care le-a imaginat un conte britanic în urmă cu peste un secol. O altă predicție uluitoare a lui Smith a fost un viitor high-tech al războiului… cu drone! Ceea ce descrie contele sună incredibil de similar cu vehiculele fără pilot folosite în luptele moderne. Și asta imediat după Primul Război Mondial…
Divertisment acasă în anii primelor proiecții cinematografice
În 1921, inventatorul german Charles P. Steinmetz a publicat un articol care prezicea răspândirea serviciilor de… streaming! Era vremea în care divertismentul de acasă se reducea la radio și cărți. „Nu va fi nevoie să mergeți într-o sală aglomerată și slab ventilată pentru un concert. Muzica va fi furnizată de o stație centrală și distribuită abonaților în timp ce vom sta acasă, în bibliotecile noastre”, a scris inginerul. Chiar înainte de această predicție, o serie de cărți poștale din anul 1900 arătau că într-o zi imaginile în mișcare vor fi transmise în casele oamenilor. Trecuseră doar cinci ani de când frații Lumière făcuseră prima demonstrație a ceea ce avea să devină cinematograful… Concret, setul de cărți poștale arăta spectatori în spatele unui dirijor care apasă pe butoanele unui aparat. Similitudinea cu DJ-ii moderni este uimitoare.
Videoconferinţele au fost cândva doar un vis al unui geniu
În 1926, Nikola Tesla a prezis că într-o zi vor fi disponibile… videoconferințe. În anii imediat următori, scriitorii de science-fiction au preluat ideea, dar multă vreme, tehnologia imaginată de marele inventator părea să fie doar un vis. Între timp, însă, Skype, FaceTime, Zoom și streamingul în direct pe Instagram sau Twitch au dus videoconferințele în întreaga lume. Acum, apelurile video prin smartphone-uri și laptopuri este ca a doua natură pentru mare parte din oameni. Dar la început a fost doar predicția greu de imaginat ca potențială realitate a unui geniu.