de Gheorghe Zmaranda Olăritul practicat
Când spui Horezu, spui excelență în olărit. Acest nume nu poate fi disociat de povestea lutului care prinde viață în mâinile meșterilor de aici și nu poate fi șters din istoria culturală a lumii. Olăritul practicat în Horezu este înscris pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO. Este o valoare a lumii, dar lutul este însuflețit aici, într-un colțișor de țară care a înțeles să își păstreze identitatea și tradiția. Cocoșul de Horezu este un eveniment de amploare care pune în lumină creația și expresia populară, așa cum este ea redată de meșterii populari din această regiune.
Simbolurile vegetale, geometrice şi animale sunt distinctive pentru această regiune
Dimensiunea acestui univers este greu de cuprins în câteva rânduri pentru că în meșteșugul de aici se împletesc laolaltă tehnica, creativitatea, răbdarea, simbolistica și parte din sinele meșterului. Este un act de creație complex care nu poate fi egalat în altă parte a țării. Modelatul lutului în Horezu este un mod de viață. Acest oraș este printre utimele bastioane ale creației și expresiei populare în care unii oameni trăiesc exclusiv din acest meșteșug. În Horezu, există Strada Olarilor, un fel de epicentru al meșterilor. Găsiți acolo familii de meșteri care au purtat prin timp acest meșteșug, l-au înnobilat și l-au dat lumii moderne ca pe o comoară inestimabilă. În pofida schimbărilor asupra cărora această lume se apleacă, ceramica de Horezu este apreciată în continuare. Unică în lume, ceramica de Horezu are particularități distincte. Modelele pictate pe lut sunt în general inspirate din lumea vegetală și animală. Meșterii îmbogățesc lutul cu spicuri de grâu sau ciorchini, boboci de trandafiri, brăduți sau trifoi. Distinctive pentru ceramica de Horezu sunt și modelele geometrice, reprezentate de linii concentrice, spirale (simbol al vârtejului vieții) sau cercuri, continue sau întrerupte. Alte elemente pe care meșterii populari le folosesc pentru decorarea lutului sunt ornamente cosmoforme precum steaua și soarele, coada de păun, șarpele casei sau pomul vieţii. Din lumea animală însă, cel mai comun element reprezentat pe lut este cocoşul. Acest personaj a devenit un simbol al orașului Horezu. Simbolistica ce stă în spatele cocoșului de Hurez este amplă și bogată. În lumea olăritului se crede că acest animal are semnificaţii ritualice vechi. Cocoșul protejează de necunoscut și este biruitor asupra întunericului pentru că el vestește venirea dimineții. În reprezentările de pe ceramica de la Horezu, cocoșul este redat prin culori vii, cu penajul înfoiat și cu o statură impozantă. În general, este pictat pe fundul vasului.
Târgul, „eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naţionale”
Anual, Horezu devine scena unui spectacol al lutului. Zeci de meșteri olari devin parte din povestea Târgului Cocoșul de Horezu. Este prilej de întâlnire și de expunere a creațiilor din lut, în toate formele lor. Cei care vor să trăiască experiența comunicării directe cu cei care suflă viață peste lut au astfel ocazia să îi întâlnească, să le asculte și să le asimileze povestea. Meșterul nu poate fi niciodată pe deplin rupt de creația sa. El își abandonează o părticică din suflet în fiecare boț de lut. Evenimentul acesta este organizat din vara anului 1971, inițial ca parte a Festivalului „Cântecele Oltului”. Devine eveniment de sine stătător și dedicat exclusiv lutului din anul 1974 (a IV-a ediţie) când este organizat la Horezu, în Parcul de la stejarii seculari. Din acel moment și până acum, Târgul Cocoșul de Horezu rămâne un eveniment de referință pentru această regiune și un mod de a vedea care este dinamica acestui meșteșug. „Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre românești, maghiare și săseşti, se realizează o foarte bună viziune de ansamblu a olăritului contemporan. Galeria de artă populară contemporană, ce funcţionează în sălile Casei de Cultură «Constantin Brâncoveanu» din Horezu, acumulează an de an «recolta valorică», constituindu-se, asemenea Târgului, într-o corabie salvatoare a unui mesteşug multimilenar. Târgul ceramicii populare româneşti «Cocoșul de Hurez» reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naţionale. Târgul găzduieşte în fiecare an, sub umbra stejarilor seculari din satul de vacanţă «Stejari», festivalul culorilor şi compoziţiilor plastice transpuse în lutul reînviat de mâinile fermecate ale meşterilor olari. Pornind de la tradiţia străvechilor târguri de Moşi, această manifestare se constituie ca o frescă a creaţiilor meşteşugarilor lutului din România”, se arată pe site-ul primăriei orașului Horezu.
Ce puteţi vizita în împrejurimi
Dacă ajungeți în Horezu, după vizitarea acestui centru cultural al olăritului, puteți vizita împrejurimile. Județul Vâlcea este un nucleu de spiritualitate, cultură și civilizație românească. Puteți, așadar, să aveți un intinerariu divers, presărat cu popasuri la mănăstiri precum Arnota, Bistrița și Hurezi, lăcașuri aflate la nu mai mult de 20 de km de oraș. Un alt obiectiv turistic sunt Culele din Măldărești, aflate la doar 3 km de Horezu. Aceste clădiri istorice, cu arhitectura tradițională au fost construite în secolul al XVIII-lea. Trovanții din Costești, cunoscuți drept „pietre vii”, sunt o altă nestemată turistică a județului Vâlcea și se află la doar 7 km depărtare de Horezu. Dacă sunteți interesați doar de peisaje, puteți merge la 17 km de Horezu pe Vârful lui Roman. Vi se vor dezvălui de aici peisaje superbe către pășunea alpină și dacă sunteți pregătit în acest sens puteți alege de aici traseul către mai multe trasee montane turistice. Este important că pe timpul iernii drumul către acest vârf nu poate fi parcurs decât cu mașini bine pregătite, de teren, care să facă față condițiilor dificile impuse de ninsori.