Main menu

header

616 23 1de Roxana Istudor

Duelul este o luptă între doi adversari care folosesc aceleași arme și au șanse egale de a se ucide unul pe celălalt. Scopul duelului era obținerea unei așa-numite „Satisfacții” pentru a salva „Onoarea pătată” în urma unei jigniri. Între secolele al XVI-lea și al XVII-lea, duelul era la modă, numai în Franța au murit între anii 1594 și 1610, de pe urma unui duel, peste 8.000 de nobili și ofițeri. Se spune că numai baronul François de Montmorency-Bouteville (1600-1627) ar fi omorât în duel 48 de adversari... La 27 februarie 1626, un edict promulgat de Cardinalul Richelieu interzicea practicarea duelurilor, cel puțin în Franța, „campioana” vremii, dar disputele au continuat ascunse de gărzile sale în locuri cât mai depărtate de așezările omenești. Din motive care astăzi ar părea puerile, unii dintre cei mai luminați oameni ai secolelor trecute au lăsat orgoliile să preia controlul și s-au luptat în dueluri rămase celebre. Unii au supraviețuit, alții au pierdut luptele, văduvind arta de opere care ar fi putut fi…

Lermontov și gluma fatală

Unul dintre cei mai străluciți poeți ai literaturii universale, Mihail Lermontov, era faimos în timpul său pentru spiritul ascuțit și vorba neiertătoare, de o satiră greu de îndurat de persoanele către care se îndrepta umorul său dezlănțuit. Era cunoscut îndeosebi pentru felul în care găsea porecle ce deveneau celebre imediat, uneori însoțindu-le și cu caricaturi de tot hazul. Dar nu toți cei vizați aveau destul simț al umorului, și într-o zi un ofițer s-a simțit jignit de glumele poetului și l-a provocat la duel. Lermontov a urcat miza, plasând confruntarea pe un pisc de munte, astfel încât cel doborât să se prăvălească în abis. Acela a fost chiar el…

Pușkin a apărat cu viața onoarea nevestei

616 23 2În 1837, marele poet rus Alexander Pușkin a auzit că baronul Georges D’Anthes îi insultase nevasta, pe Natalya Goncharova, pe care o acuzase de infidelități. Pușkin crease până în acel moment o operă care îi va alătura pentru eternitate termenul genial de nume - parcă niciodată poezia rusă nu fusese mai profundă, mai epică și mai pătrunsă de spiritul epocii. Era atât de faimos, încât țarul însuși voia să-i fie înger păzitor. Pușkin era ce se poate numi o comoară națională, dar… o serie de scrisori anonime care îl luau în derâdere l-au determinat să-l provoace la duel pe D’Anthes. Și-a rănit adversarul, dar a murit două zile mai târziu, în urma rănii primite.

Ben Jonson a scăpat pentru că era cultivat

Un scenarist și un actor s-au luat la harță. Erau Ben Jonson și Gabriel Spencer. Era anul 1598, și duelul care a urmat era departe de a fi legal. Spadele s-au încrucișat, iar Spencer a fost ucis. Jonson a fost arestat și urma să fie spânzurat. A scăpat doar pentru că știa să citească Biblia în limba latină. Singura amintire despre duelul care putea să-l coste viața a fost un semn pe un deget. Posteritatea a fost cea care a avut cel mai mult de câștigat de pe urma încheierii norocoase pentru Jonson a întâmplării, întrucât astăzi este considerat cel mai mare dramaturg britanic după Shakespeare.

Șiretlicul lui Mark Twain

Celebrul scriitor american Mark Twain a fost și ziarist. În 1864, în timp ce lucra la o publicație din Nevada, creatorul lui Huckleberry Finn a intrat într-o dispută aprigă cu editorul unui ziar concurent. Twain l-a acuzat pe acesta că nu se ținuse de promisiunea de a dona o sumă de bani în scopuri caritabile. Controversele au degenerat și s-a stabilit un duel, dar iscusința armelor nu o egala pe cea a peniței, așa încât Mark Twain, deși a luat lecții de tras cu arma de la secundul său, nu reușea mare lucru. Și atunci s-a recurs la un șiretlic: secundul a împușcat o pasăre și a declarat că Twain o doborâse, de iscusit ce era. Oponentul s-a speriat și a contramandat duelul.

Manet s-a înfuriat pe critică

Criticului de artă Louis Edmond Duranty nu i-au plăcut două lucrări ale celebrului Edouard Manet și a scris asta într-un articol care l-a înfuriat la culme pe faimosul impresionist, creator al „Dejunului în iarbă”. Așadar, întâlnindu-l întâmplător pe critic, Manet i-a aplicat o pereche de palme în plină figură, și până la stabilirea unui duel nu a mai fost decât un pas. Au ales să se lupte cu săbiile, iar nu mai puțin renumitul scriitor Emile Zola i-a fost secund pictorului. Duranty a fost rănit, și totul s-a oprit aici, Manet considerând că onoarea i-a fost restaurată, notează britannica.com.

Un președinte american iute la mânie

Erou pe câmpul de luptă, cel de-al șaptelea președinte al SUA, Andrew Jackson, avea un temperament aprins; era iute la mânie și a fost implicat în numeroase dueluri - unii estimează că peste 100 -, majoritatea în numele soției, Rachel, obiect al zvonurilor răutăcioase. Primul său soț, Lewis Robards, un om violent, a acuzat-o în mod fals de adulter. Femeia a intentat divorț, dar acesta nu se finalizase când s-a cununat cu Jackson. Pe cale de consecință, a primit apelativul de bigamă. Sătul de toate acestea, Jackson l-a provocat la duel pe unul dintre cei mai vocali astfel de răutăcioși, Charles Dickinson, care, deși experimentat, a fost ucis. Președintele s-a ales și el cu o rană, dar a scăpat cu viață.

Eroul Danemarcei a luptat cu o floretă decorativă

Una dintre cele mai mari personalități din marina daneză, viceamiralul Peter Tordenskjold, l-a acuzat într-o zi pe ofițerul suedez Jakob Axel Stael von Holstein că trișează la jocurile de noroc. Tordenskjold era o efigie a Marelui Război al Nordului (1700-1721), un erou adulat în Danemarca și în Norvegia. Provocarea la duel pe care a generat-o remarca sa avea să-i aducă sfârșitul, pentru că opozantul său avea să recurgă la un șiretlic: viceamiralului i se spusese că duelul avea să se des- fășoare cu arme de foc, dar von Holstein i-a spus celui care le aducea că nu mai are loc confruntarea. S-a înarmat cu o spadă, lăsându-l pe Tordenskjold să ducă lupta cu o floretă decorativă găsită în sala respectivă. Eroul a pierit rapid, cu arterele secționate de arma mult mai avansată a lui von Holstein.

Comandorul cu orgoliu… mortal

616 23 3Comandorul James Barron l-a provocat pe comandorul Stephen Decatur la duel după ce acesta din urmă a insultat tacticile navale ale lui Barron folosite într-o bătălie care avusese loc cu 13 ani în urmă. Discuțiile în contradictoriu au fost considerate atât de ofensatoare, încât cei doi au stabilit un duel. La 22 martie 1820, Decatur era împușcat în abdomen și transportat acasă, să-și dea obștescul sfârșit. În timp ce la etaj militarul se stingea, la parterul imobilului era o mare petrecere: fiica celui de-al cincilea președinte american, James Monroe, tocmai se căsătorise și se celebra cu veselie prima nuntă de la Casa Albă…

„Puține lucruri din această lume mă surprind mai mult decât duelurile… spectrele a doi oameni care se opresc după 12 pași, se întorc și, simultan, printr-un gest înșelător, se aruncă reciproc în disoluție…“ (Thomas Carlyle)

Confruntarea… fustelor

Duelurile nu erau o activitate exclusiv masculină. Femeile mai aprige intrau și ele în tot felul de coliziuni. Una dintre acestea a fost harța iscată de comentariul făcut de doamna Elphinstone la adresa vârstei lui Lady Almeria Braddock. Cele două au decis să se dueleze în văzul lumii, în Hyde Park, Londra. Și-au încărcat pistoalele și au tras… dar și-au ratat ținta. Nu au renunțat și au trecut la săbii. După ce a fost rănită, doamna Elphinstone a dat înapoi, afirmând că va scrie o scrisoare de scuze. În orice caz, nu există foarte multe dovezi în sprijinul faptului că acest „duel al fustelor”, cum a rămas cunoscut în istorie, a avut loc cu adevărat…