de Anda Postolache

Există trei plante în flora românească ce deţin locuri fruntaşe în utilizarea lor terapeutică. Toate trei au denumiri asemănătoare: coada-calului, coada-şoricelului şi coada-racului, iar fiecare are un spectru foarte larg de acţiune vindecătoare, fiind folosite atât intern, cât şi extern.

Coada-calului

Reface ţesuturile distruse de bronşită
Coada-calului este o plantă foarte răspândită în ţara noastră în aproape toate zonele şi este lesne de recunoscut după frunzele sale ca nişte ţepi, dispuse în cercuri pe tulpiniţele fragile, semănând, într-adevăr, cu o coadă de cal. Conţine substanţe care protejează aparatul respirator împotriva infecţiilor şi refac ţesuturile distruse în cazul bronşitei, pneumoniei şi tuberculozei. Este bogată în minerale, de aceea duce la consolidarea oaselor şi a dinţilor, dar protejează şi inima şi vasele de sânge. Tulpinile de coada-calului sunt un excelent stimulent şi dezinfectant pentru aparatul urinar, ceea ce face această plantă foarte folositoare femeilor care au adesea dureri de la cistite şi alte infecţii specifice.

Acţionează contra afecţiunilor urinare
Contra afecţiunilor urinare se recomandă băile cu decoct combinat de coada-calului: se pun la macerat trei-patru linguri cu coada-calului mărunţită în jumătate de litru de apă, timp de opt-zece ore, după care se filtrează, iar preparatul rezultat se pune deoparte. Planta rămasă după filtrare se fierbe în altă jumătate de litru de apă cinci minute, se lasă la răcit şi se strecoară. Se amestecă cele două extracte, obţinându-se aproximativ un litru de preparat, care se tornă în baia de şezut, în cinci litri de apă cât se poate de fierbinte. Se stă în baie cam 15 minute. Extractul obţinut prin metoda amintită mai sus se poate folosi şi intern - două-trei căni pe zi.

Evacuează nisipul din rinichi
Pentru stimularea funcţiei renale, contra infecţiilor la acest nivel şi pentru eliminarea nisipului din rinichi se foloseşte cu succes maceratul la rece din coada-calului. Iată cum se prepară: într-un litru de apă se pun patru-şase linguriţe cu pulbere de coada-calului şi se lasă la macerat 10-12 ore, la temperatura camerei, după care se filtrează. Se consumă întreaga cantitate pe parcursul unei zile. Produsul trebuie făcut zilnic, pentru a fi proaspăt. Se ţine o cură de 14 zile.

Coada-şoricelului

Utilă în bolile femeieşti
Coada-şoricelului a fost numită adesea „regina plantelor medicinale din România”, pentru larga sa răspândire, dar mai ales pentru că vindecă o serie întreagă de afecţiuni. Este cunoscută încă din cele mai vechi timpuri şi utilizată în boli specifice femeilor, în infecţii ale aparatului urinar şi genital, în afecţiuni hepato-biliare, dar şi în vindecarea unor răni externe.
Pentru a obţine infuzie se pun la macerat trei-patru linguri mărunţite de coada-şoricelului în jumătate de litru de apă, vreme de opt-zece ore, după care se filtrează. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe în încă jumătate de litru de apă cinci minute, după care se lasă să se răcească şi se filtrează. Se amestecă cele două extracte, obţinându-se aproximativ un litru de infuzie combinată de coada-şoricelului, care se foloseşte intern - două-trei căni pe zi, timp de 14 zile.

Alungă hepatita, colecistitele, dischineziile şi colitele
Contra hepatitei se adiministrează sucul proaspăt de coada-şoricelului, care se prepară zilnic strivind părţile aeriene ale plantei, se filtrează, apoi se beau câte 50-60 ml dimineaţa, timp de 60 de zile.
În dischinezie biliară se administrează infuzia combinată de coada-şoricelului (după reţeta amintită mai sus) - câte o jumătate de cană, cu 20-30 de minute înainte de fiecare masă, timp de 30 de zile. În colecistită este indicat uleiul volatil de coada-şoricelului, care are efecte antiinflamatoare şi calmante asupra vezicii biliare.
În colita spastică se ia infuzie combinată, câte două-trei căni pe zi, pe o perioadă de 35 de zile, apoi se face o pauză de două săptămâni, după care tratamentul se poate relua dacă mai este cazul. Se poate combina cu sunătoarea, în părţi egale.

Coada-racului

Luptă cu leucoreea şi cu artrita
Coada-racului este o plantă utilizată în tratarea bolilor de stomac, a diareii severe, a tulburărilor menstruale, a artritei, a hemoragiilor, a scurgerilor vaginale, a leucoreei, a afecţiunilor cavităţii bucale şi ajută la revenirea pacientului după o perioadă de convalescenţă.
Infuzia se prepară din o lingură cu plantă uscată la 250 ml apă clocotită, se lasă să infuzeze zece minute, se strecoară şi se bea fierbinte, eventual în amestec cu lapte. Tratamentul durează 12 zile şi se iau câte trei ceşti zilnic, acestea având efect de fortificare a corpului la persoanele anemice şi la copiii fără poftă de mâncare.

Reduce leziunile mucoaselor
Decoctul din coada-racului se prepară din trei linguri cu plantă uscată şi mărunţită la 500 ml apă rece. Se lasă la macerat 15 minute, se strecoară şi se fac spălături vaginale de două ori pe zi în caz de leucoree. Se mai pot pune cataplasme cu el, de două-trei ori pe zi, în caz de arsuri, ulceraţii cutanate, eczeme şi entorse. De asemenea, se pot face băi generale, pentru întărirea oaselor la copiii anemici, sau se fac gargare de trei-cinci ori pe zi, în gingivite şi stomatite.

Pont! În caz de candidoză se fac spălături vaginale seara cu infuzie de coada-şoricelului. Substanţele antiseptice conţinute de aceasta blochează proliferarea ciupercii, reduc inflamaţia şi ajută la refacerea epiteliilor lezate.