de Ingrid Baciu
15 iunie 1889 a fost fatidica zi pentru poporul român şi pentru cultura noastră în care geniul poeziei româneşti, Mihai Eminescu, ne părăsea, în chip fizic, pentru totdeauna. Prohodim astfel, la această dată, conform spuselor sfinţilor părinţi, un spirit care nu ne va părăsi nicicând.
Read more: Masca mortuară a lui Mihai Eminescu, efigie preţioasă la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou“
de Luana Mare
„Biserica asta a Tuturor Sfinţilor hramul s-a făcut cu vrerea lui Dumnezeu, fire-a tuturora Subt Ştefan, cel care poartă numele Cantacuzino, Stăpân strălucit al Ţării Româneşti vestite, de către arhi-pastorul Antim Ungro-Vlahul, cel din Ivir, cum se vede din temelie”. Aceasta este piatra de temelie a Mănăstirii Antim, una dintre cele mai frumoase ctitorii bucureştene, un remarcabil monument de arhitectură, pictură și sculptură din România, mănăstire sfinţită în anul 1715 de întemeietorul ei, mitropolitul Antim Ivireanul. Despre istoricul mănăstirii ne-a vorbit ierodiaconul Antipa Burghelea, care vieţuieşte în mănăstire de patru ani.
Read more: Mănăstirea Antim a fost construită sub semnul milosteniei
de Luana Mare
Implicat activ în numeroase proiecte sociale demarate de Patriarhie, printre care şi unul dedicat violenţei în familie, profesor universitar doctor la Universitatea din Sibiu, preotul Constantin Necula (foto) este convins de faptul că toate aceste derapaje de la firesc vin în primul rând din cauza lipsei de educaţie în care se complace o parte importantă a românilor. Poate unul dintre cele mai importante proiecte, pentru care are o dăruire aparte, este cel care îi vizează pe copiii abuzaţi, victime inocente ale adulţilor.
Read more: Preot Constantin Necula: „Violenţa în familie înseamnă lipsă de educaţie interumană“
de Roxana Istudor şi Claudiu I.
În cele mai multe cazuri, locurile în care se roagă oamenii tind să se înalțe spre cer și privesc în sus pentru a căuta ajutor de la Dumnezeu. Dar asta nu a fost valabil mereu și peste tot. În vechime, strămoșii omului modern coborau în adâncul pământului în căutarea luminii divine. Unele dintre aceste spații subterane de rugăciune există și astăzi.
Read more: Uimitoarele temple subterane
de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Străbătută de drumuri care au ajuns până în centrul Imperiului Roman, Dobrogea a cunoscut încă din primele veacuri răspândirea religiei creștine. Pe vârful pe- ninsulei ce formează vechea așezare Tomis se află primul lăcaş românesc ridicat după Războiul de Independență, Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
Read more: Biserica Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, primul lăcaş românesc din Constanţa
de Ingrid Baciu
Ce este destinul unui om fără ştiinţa trecutului său, fără a-şi înţelege moştenirea spirituală, ce devine, implicit, parte a misiunii vieţii sale? Şi totuşi, veţi spune că... Atunci când vorbim despre viaţa unui om obişnuit, acest trecut nu pare să facă obiectul unor preocupări consecvente şi coerente, neexistând un interes justificat în acest sens. Atunci însă când vorbim despre un moştenitor al unei familii cu un trecut implicat în istoria unui neam, a unei naţiuni, situaţia se schimbă radical. În interviul de faţă, cu toţii vom interfera pentru un timp cu un destin de excepţie, dat de un trecut şi de un prezent fără egal. Protagonista acestui dialog este prinţesa Cătălina Teodora Brâncoveanu, urmaşa ilustrei familii domnitoare a Brâncovenilor.
Read more: Prinţesa Cătălina Teodora Brâncoveanu, urmaşa domnitorului Constantin Brâncoveanu, în...
de Luana Mare şi Alexandru Filcu
În primăvara anului 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului schit, a văzut o lumină cerească deasupra pronaosului vechii biserici ruinate, lumină care a înconjurat lăcaşul, apoi s-a făcut nevăzută. La scurt timp, când s-a început refacerea schitului, în pronaosul vechii biserici, acolo unde monahul a văzut plutind lumina, s-au descoperit mormintele celor trei cuvioși: Sila, Paisie și Natan, în care se aflau osemintele lor, galbene precum ceara și răspândind bună mireasmă. În următorii ani au avut loc numeroase vindecări în urma rugăciunilor la racla lor, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât trecerea în rândul sfinților a cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei. Proclamarea solemnă a canonizării celor trei cuvioşi, împreună cu cea a Mitropolitului Moldovei acelor vremuri, Iacob Putneanul, are loc duminică, 14 mai, la Mănăstirea Putna, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare.
Read more: Calendarul creştin-ortodox se îmbogăţeşte cu patru sfinţi români la 14 mai: Sunt canonizaţi Iacob,...
de Luana Mare
S-au scurs 58 de ani de când părintele Arsenie a fost nevoit să dezbrace haina preoţească, să o pună-n cui şi să iasă definitiv pe poarta Mănăstirii Prislop într-un costum civil, cumpărat de ocazie. La 14 mai 1959 a fost alungat, la fel şi maicile care formau obştea, iar prigoana sa avea să se încheie după ani de suferinţe îndurate în tăcere şi în sfinţenie. Un document de mare însemnătate pentru reconstituirea vieţii părintelui a fost descoperit recent în arhivele Arhiepiscopiei Aradului de istoricul Adrian Nicolae Petcu (medalion), membru în comisia de cercetare teologico-ştiinţifică a vieţii şi activităţii părintelui, care a acceptat să destăinuie cititorilor revistei TAIFASURI premisele şi implicaţiile acestui act emis de autorităţile bisericeşti ale vremii şi care au schimbat definitiv destinul celui care avea să fie considerat peste ani poate cel mai de seamă duhovnic român. Era în primăvara anului 1959, când, după încercări eşuate de a-l determina pe părintele Arsenie să renunţe la activitatea sa duhovnicească, ce aduna mulţime de lume la chilia sa de la Prislop, aşa cum se întâmplase şi cu ani în urmă la Sâmbăta de Sus, în Făgăraş, puterea comunistă încerca o nouă metodă, după cum ne-a relatat istoricul Adrian Nicolae Petcu.
Read more: Istoricul Adrian Nicolae Petcu a descoperit documentul prin care Arsenie Boca a fost dat afară, la...
de Luana Mare şi Claudiu I.
Cunoscută ca fiind cea mai frumoasă ctitorie a voievodului Vasile Lupu (1637-1639), Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi a fost edificiul care a marcat inaugurarea domniei unuia dintre cei mai luminaţi conducători ai Moldovei. Vasile Lupu, un boier înţelept, credincios şi mare iubitor de artă, a ordonat ridicarea unei biserici care să fie fără seamăn pe teritoriile ortodoxe dintre Dunăre şi Tisa din Ţările Române. Sfinţirea avea să se facă la 6 mai 1639, la doi ani după ce a fost începută construcţia. „Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, iată eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi închinător al Treimei, Io, Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei, şi cu Doamna noastră Tudosca şi cu dăruiţii de Dumnezeu copii Ioan Voievod şi Maria şi Rucsandra, am zidit această sfântă rugă în numele Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Şi s-a sfinţit cu mâna Arhiepiscopului Varlaam la 7147, mai 6”, sunt cuvintele lui Vasile Lupu dăltuite în piatră la intrarea în biserică, mărturii peste secole ale unui început de domnie pus sub semnul credinţei.
Read more: Mănăstirea Trei Ierarhi de la Iaşi împlineşte 378 de ani de la sfinţire
de Luana Mare şi Cristian Blănuţă
Peste 6 milioane de oameni merg anual la Lourdes, o localitate cu numai 15.000 de locuitori, care a devenit cel mai vizitat loc de pelerinaj creştin catolic din lume. Unii cer la rugăciune vindecare, alţii îndrumare, binecuvântare sau protecţie, alţii vin cu o ultimă speranţă pentru boli incurabile. Pe drumul deschis în urmă cu mai bine de 150 de ani de micuţa Bernadette sunt cozi imense de oameni care aşteaptă tăcuţi, într-o ordine şi disciplină date doar de suferinţă şi de trăire lăuntrică, să le vină rândul la izvorul cu apă tămăduitoare de lângă grota unde Fecioara Maria i s-a arătat unei copile de 14 ani. Miracolele petrecute la Lourdes au făcut obiectul multor studii, iar medicii din comisia de investigare a cazurilor au acceptat faptul că acolo au loc vindecări instantanee pe care ştiinţa medicală, aşa cum o ştim astăzi, nu le poate explica.
Read more: Vindecările miraculoase de la Lourdes au fost recunoscute atât de clerici, cât şi de medici
de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Dintre cele câteva sute de lăcașuri sfinte întinse de-a lungul Insulei Corfu, supranumită și „insula de smarald”, un loc cu totul aparte îl ocupă Biserica Sfinților Iason și Sosipatru. Impresionantă prin frumusețe, intimitate și vârstă venerabilă, această bijuterie arhitectonică, socotită cea mai veche biserică din Insula Corfu, păstrează moaștele celor doi sfinți, cinstiți cu evlavie în fiecare an la 28 aprilie.
Read more: Biserica Sfinţilor Iason şi Sosipatru din Corfu: aplecare în taina inimii