de Carmen Ciripoiu
S-a stins de Ziua Crucii, pe 14 septembrie 2002, ca într-o poveste cu sfinți din sinaxare. Și-a prevestit sfârșitul, iar faptul că la această mare sărbătoare a fost pomenit de două ori, o dată la ectenia celor vii, apoi la morți, iar după câteva ore părintele a trecut la Domnul a fost semnul. Sofian Boghiu însă nu și-a părăsit prietenii. A plecat doar într-un loc plin de liniște, ca să se cufunde pentru totdeauna în rugăciunea plină de speranță, ca un avva athonit. În urma sa a rămas un glas plin de tăcere, care spune mai mult ca 1.000 de cuvinte.
Read more: Preotul care a slujit la altar împreună cu îngerii: Sofian Boghiu