de Silviu Ghering
Cine nu l-a văzut în „Django” din 1966 sau în „Bătălia de pe Neretva” din 1969, sau în „Tristana” din 1970, sau în „Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii” din 1971, sau în „Uraganul vine de la Navarone” din 1978, sau în „Salamandra” din 1981, sau în „Morile de vânt ale zeilor” din 1988 a avut ce pierde. Sunt numai o infimă parte dintre rolurile sale cinematografice, care „curg” către amețitoarea cifră de 197. 197 de personaje întruchipate „pe pânză”. Cum spune și titlul paginii, „un italiano vero, șaten cu ochi albaștri”. Adăugăm: constituție atletică, bărbie pătrată, puternic conturată, ce denotă hotărâre, chiar încăpățânare. Inimă sprințară, „forever young” ca să rămânem în cinema, adică de-a pururea tânără. Și fiindcă toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Franco Nero. Defectele le lăsăm în seama invidioșilor, să le găsească ei.
Read more: Un italiano vero, şaten cu ochi albaştri: Franco Nero
de Silviu Ghering
Despre Martin Scorsese numai ca să-i enumeri filmele mari îți trebuie o pagină de ziar. Fără premii, nu mai vorbim despre nominalizări, că se mai umplu vreo două, trei. Așadar, pe scurt, foarte pe scurt despre imensul regizor Martin Scorsese: s-a născut la 17 noiembrie 1942, în Queens, New York. A fost elev al seminarului „Cardinal Hayes High School” din Bronx. A părăsit seminarul pentru Școala de Film la Universitatea din New York. În acea perioadă a început războiul din Vietnam. Suferind de astm din copilărie, a fost scutit de serviciul militar. Spre norocul său și al cinefililor din toată lumea. În 1969 a primit diploma de absolvire (Master of Fine Arts) în regie de film. A câștigat Premiul AFI pentru întreaga carieră, Oscar, Palme d’Or, Cannes, Leul de Argint, Grammy, Globuri de Aur, BAFTA și Premiul Asociației regizorilor americani. Pe cifre: OSCAR - 1 (Cârtița, 2007) + 8 nominalizări; GLOBUL DE AUR - 4 (Hugo, 2012; Premiul „Cecil B. DeMille” pentru toată cariera, 2010; Cârtița, 2007; Bandele din New York, 2003) + 5 nominalizări; EMMY - 2 (George Harrison: Viața în lumea reală, 2012; serialul „Imperiul din Atlantic City, 2011) + 5 nominalizări; BAFTA - 2 (premiul pentru întreaga activitate, 2014; Băieți buni, 1991) + 12 nominalizări. PLUS alte zeci de trofee la diferite festivaluri, comitete și comiții din întreaga lume. A colaborat cu toți monștrii sacri ai marelui ecran, fără excepție, dar preferatul său a fost carismaticul Robert de Niro, de care îl leagă o mare prietenie de la începutul anilor ’70 și cu care a făcut opt filme. În august 2007 a fost numit al doilea cel mai mare regizor al tuturor timpurilor într-un sondaj realizat de revista „Total Film”, după Alfred Hitchcock și în fața lui Steven Spielberg. Este un susținător ferm al Partidului Democrat, sprijinind puternic campania prezidențială a lui Barack Obama în 2008. A fost căsătorit de nu mai puțin de cinci ori! Cea mai cunoscută dintre soțiile sale este actrița Isabella Rossellini, mariajul lor rezistând din 1979 până în 1983.
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: Romania frumoasa
de Alexandra Rotărescu
Trăim vremuri tulburi atât pe plan naţional, cât şi la nivel global, motiv pentru care am invitat-o pe Vanessa Zigmund (medalion), astrolog, să ne explice situaţia actuală şi să ne spună la ce să ne aşteptăm în curând.
Read more: În primăvară, Jupiter scoate la iveală adevărul! Astrolog Vanessa Zigmund: „În România,...
de Silviu Ghering
Holocaust este un cuvânt ebraic de origine greacă, provenind din holo=întreg și caustos=ars. Reprezenta inițial un ritual religios prin care o ofrandă adusă zeilor era arsă în întregime. Pe scurt, un sacrificiu. Adică moarte. În prezent, cuvântul este utilizat pentru a desemna totalitatea crimelor, duse până la genocid, comise de Al Treilea Reich, statul german nazist condus de Adolf Hitler între 1933 și 1945 împotriva mai multor categorii de victime. Evreii în primul rând și în cea mai mare parte, dar și țiganii, populaţia civilă de origine slavă din teritoriile ocupate, în special din fosta URSS, elita poloneză, opozanţii politici şi religioşi, persoanele cu handicap, alienații mintal, homosexualii.
Read more: „Noaptea geamurilor sparte“, startul oficial al holocaustului
de Silviu Ghering
Era 6 noiembrie 1861 când în familia Naismith de imigranți scoțieni sosiți în Almonte, Ontario, Canada, cu 10 ani înainte, se năștea primul copil, numit James după bunicul patern. Acest James Naismith a fost inventatorul jocului de baschet, primul antrenor care a format și condus o echipă de baschet formată din cinci jucători, dar și primul care a introdus casca de protecție în fotbalul american. Totul a început la un mic colegiu din Springfield, Massachusetts, SUA, în 1891, când, la cererea șefului catedrei de Educație Fizică, James Naismith, ajuns profesor de sport, a inventat un joc menit să ajute la menținerea elevilor în formă în timpul lunilor de iarnă. În numai două săptămâni, inspirându-se din cele mai populare jocuri ale vremii (rugby, lacrosse, fotbal european/soccer, fotbal american, hochei, baseball), dar și dintr-un vechi joc din copilărie, „duck on a rock” („rața pe piatră”), a elaborat un set de numai 13 reguli după care să se conducă noul sport. Pe care l-a botezat „Basket Ball” („mingea în coș”). Primul meci de Basket Ball a fost jucat la 14 decembrie 1891. Naismith și-a împărțit elevii în două echipe, care s-au întrecut să bage o minge de soccer în două coșuri de cărat... piersici, atârnate la 10 picioare înălțime, adică 3,048 metri, în sala de sport. Abia în 1893 s-a folosit o minge de dimensiuni mai mari, precum și modelul de coș folosit și azi, confecționat dintr-un inel de fier de care era prinsă o plasă. Sunt nenumărate „Halls of Fame” care l-au inclus pe James Naismith printre membrii lor de onoare. Canadianul a trăit să-și vadă jocul inclus în familia sporturilor olimpice în 1936, la Berlin. Avea 74 de ani și a înmânat primele medalii olimpice din istoria baschetului echipelor SUA, Canadei și Mexicului, situate în această ordine pe podium. A fost, totodată, numit președinte de onoare al Federaţiei Internaționale de Baschet. Pe 19 no- iembrie 1939 a suferit un atac cerebral masiv și a murit nouă zile mai târziu în casa sa din Lawrence, Kansas, SUA, unde și este înmormântat.
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: România frumoasă
de Raluca Grințescu
Nu ar fi ideal să vă relaxați şi în acelaşi timp să ardeți şi calorii? Este posibil cu ajutorul exerciţiilor de yoga. Deşi mişcările de yoga sunt, de obicei, line şi lejere, cele pe care vi le vom prezenta sunt suficient de energice încât să vă permită să ardeți caloriile, dar să vă şi relaxați în acelaşi timp.
Read more: Exerciţii care ard caloriile
de Silviu Ghering
Mare e grădina Domnului și mulți nebuni au sărit gardul, spune un vechi proverb mioritic. Haideți să punem ghilimele la nebuni, deci „nebuni”, și să-i „tratăm” cu un zâmbet. Nu vă mirați, sunt destui nebuni cu ghilimele pe lumea asta, cărora le „bubuie” mintea, la figurat, bine-nțeles, de idei care de care mai năstrușnice. Unele dintre ele chiar și... folositoare! Par doar niște trăsnăi la prima vedere, dar, dacă stăm strâmb și le judecăm drept, ne pot ușura viața de zi cu zi, așa trăsnite cum sunt. Mai ales dacă ne amintim că multe dintre marile invenții au fost privite la apariția lor ca niște ciudățenii, cu indiferență dacă nu cu spaimă de contemporani, care nu le prevedeau niciun viitor. Un singur exemplu, păstrând totuși proporțiile: când a apărut mașina cu aburi, cei mai mulți, inclusiv o mare parte dintre specialiști, apreciau că, dacă va funcționa „balaurul”, nu va folosi decât cel mult pentru distrat copiii la bâlci! „Invențiile” prezentate în continuare nici nu constituie, de fapt, adevărate invenții. Sunt niște inovații tehnice care s-ar putea să fie și utile. Dar chiar și cine nu le vede utilitatea ar trebui să le privească măcar din curiozitate. Din mai multe exemple, oferite de portalul Big Picture, am extras numai câteva. Pentru că, așa cum spuneam la început, mare e grădina Domnului...
Read more: Invenţii bizare sau folositoare?
de Silviu Ghering
La 4 noiembrie 1929 se năștea la Bangalore, India, o fetiță care avea să devină un adevărat fenomen, cu o putere a minții dincolo de normal. Shakuntala Devi a fost „regina numerelor”, înzestrată de Dumnezeu cu darul de a rezolva mintal calcule matematice complicate, cu o viteză mai mare decât un calculator. La numai 6 ani şi-a demonstrat abilităţile la Universitatea din Mysore, India. Fără a avea vreo pregătire școlară deosebită, reușea să efectueze calcule de mari dimensiuni. Tatăl său, care lucra la circ, a renunțat la profesie și a însoțit-o toată viața în turnee. În 1944 s-au mutat împreună la Londra. Shakuntala și-a petrecut toată viaţa călătorind şi demonstrându-şi talentul de a „jongla” cu numere și calcule. Complicate, nu cât fac 1 plus 1. În 1982 a fost înscrisă în Cartea Recordurilor. Doar câteva exemple sunt edificatoare. În 1977 a calculat mai repede decât un calculator rădăcina pătrată din 188.132.517. A găsit în numai 50 de secunde a 23-a rădăcină a unui număr de 201 cifre. Majoritatea oamenilor nu pot nici măcar să scrie 201 cifre în 50 de secunde, darămite să le calculeze! În 1980 a răspuns în 28 de secunde cât face înmulţirea 7.686.369.774.870 x 2.465.099.745.779. Fără supărare, dumneavoastră știți să citiți rezultatul? El este 18.947.668.177.995.426.462.773.730. În 1988 a fost testată de profesorul de psihologie Arthur Jensen de la Universitatea din California. Printre „probe” au fost şi acelea de a afla cât face radical din 61.629.875 sau de a afla ce număr ridicat la puterea 15 dă 170.859.375. A calculat mai repede decât a reuşit Jensen să copieze răspunsurile din calculator în caietul său! A lucrat și ca astrolog, a scris cărți de gastronomie și romane de ficțiune. A încetat din viață la 21 aprilie 2013, în urma unor probleme respiratorii și a unor complicații la inimă și la rinichi. La 84 de ani de la nașterea sa, la 4 noiembrie 2013, a fost omagiată de Google printr-un Doodle, în care numele Google apare pe un display de calculator alături de chipul său.
de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Read more: România frumoasă