de Cătălina Tăgârță
Începutul anului școlar e privit cu deznădejde de mare parte dintre părinți, căci odată cu reluarea cursurilor începe și sezonul virozelor respiratorii. Iar cum mulți români nu au cu cine să-și lase micuții acasă, îi duc în continuare în colectivitate, favorizând îmbolnăvirea colegilor de clasă. Doctor Ramona Elena Andronache (foto), medic de familie și managerul Clinicii Romgermed Tineretului (București), ne-a spus ce e de făcut în această situație. În plus, specialista a tras un semnal de alarmă cu privire la prevenție și la importanța controalelor medicale periodice.
„Administrat greşit, poate face mult rău”
- Doamna doctor, odată cu începerea școlii a început și coșmarul multor părinți. Ce afecțiuni se pot transmite de la un elev la altul, și chiar la cadrele didactice?
- Cel mai frecvente sunt virozele respiratorii, afecțiunile digestive, varicela; în oricare dintre cazurile amintite eu recomand izolarea la domiciliu. Însă mulți părinți nu doar că nu respectă acest sfat, ci se mai și supără fiindcă nu le prescriu antibiotic imediat ce îmi spun că cel mic are febră. Dar eu sunt de părere că antibioticul trebuie dat cu măsură și doar unde este neapărat cazul, pentru că, administrat greșit, poate face mai mult rău decât bine. În ce sens? Poate crește rezistența germenilor la antibiotice, iar în momentul în care situația chiar va impune această măsură, medicamentul prescris nu va mai face față, căci corpul deja este obișnuit cu el și nu mai reacționează. Și atunci le explic adulților că pot lua măsuri mult mai simple.
Temperatura de 37,50C nu e considerată febră la copil
- Despre ce măsuri este vorba?
- Să curețe bine nasul copilului, să-l țină acasă până se face bine, să-i monitorizeze temperatura și să se agite doar când temperatura ajunge la 38 de grade Celsius sau chiar depășește, căci la cei mici 37,50C nu înseamnă febră. Să-și învețe copiii să strănute în batistă, să se spele pe mâini ori de câte ori e nevoie, să nu consume mâncăruri sau băuturi din aceleași vase cu alte persoane...
- Sunteți adepta remediilor naturiste? Le recomandați ceva din acest spectru pentru a rezolva problema mai repede?
- Nu sunt experimentată în remediile naturiste, dar nici nu le elimin. Depinde însă de boală, de pacient, căci fiecare este unic și reacționează diferit. Dar cel mai important este ca elevul să stea acasă o săptămână, pentru a nu transmite boala colegilor săi. Și, în funcție de simptomatologie (căci nu știi dacă sunt probleme bacteriene sau virale), se recomandă tratamentul.
„După fiecare vară se înmulțesc alunițele”
- Ce cazuri mai deosebite ați avut în această perioadă?
- După fiecare vară apar arsurile solare, se înmulțesc alunițele, iar cu această ocazie vreau să trag un semnal de alarmă, oamenii care observă vreun semn/vreo aluniță suspectă să meargă la medic, să facă o dermatoscopie. E o metodă total neinvazivă, medicul se uită la piele printr-un aparat asemănător cu o lupă. La un moment dat am luat cunoștință de un caz de melanom malign, cu evoluție rapidă spre exitus. Pacientul venise la soțul meu, care e și el medic, pentru că îi apăruse o pată pe un picior. Pata nu îl deranja în niciun fel, doar că nu era estetică. După multe investigații s-a decis că e nevoie de intervenție chirurgicală, pe care a făcut-o în străinătate, pacientul a făcut monitorizări ca la carte, părea că situația se stabilizează, însă, după câțiva ani, s-a constatat că au apărut metastaze peste tot în organism și a decedat. E adevărat că nici stilul de viață nu a fost unul tocmai corect, pacientul pierdea nopți, nu se îngrijea corespunzător, de aceea e foarte important să fie respectate întocmai recomandările specialistului în orice situație.
Comunicarea cu pacientul e foarte importantă
- Așadar, le puteți da oamenilor trimiteri la medicul dermatolog pentru a investiga alunițele și petele suspecte de pe piele. Mulți români probabil se tem să îi mai vorbească medicului și despre acest subiect din frica de a nu plăti ceva în plus...
- De obicei, dacă există comunicare între pacient și medic, oamenii vor afla că există rezolvare pentru absolut toate problemele. Dar asta implică și interesul medicului, și al pacientului. Căci, dacă are o aluniță într-un loc unde eu nu am acces, nu am de unde să știu. Dar el îmi poate spune: „Uitați, mi-a apărut o aluniță /o pată suspectă în această zonă etc.”. Și după ce-ți arată și îți povestește istoricul bolii (când a apărut, cât de repede a evoluat în timp, dacă e deranjantă, se rupe, sângerează s-a transformat, a crescut), în calitate de medic iei decizia cea mai potrivită.
- Deci cititorii ar trebui să rețină că trebuie să îi spună medicului absolut tot.
- Dacă au medici de familie, oamenii trebuie să meargă la ei, iar dacă nu reușesc să comunice cu aceștia e bine să știe că îi pot schimba, pot găsi alții cu care să comunice. Eu am pacienți care m-au urmat tocmai fiindcă am vorbit deschis cu ei. E foarte important ca medicul să știe să asculte și să înțeleagă.
Scăderea glicemiei, asociată imediat cu starea de rău
- Care este explicația pentru starea de rău ce apare dacă nu mănânci exact când ți-e foame?
- Starea de rău poate fi cauzată de o scădere a glicemiei. Și acest lucru poate fi verificat destul de simplu: mâncați ceva și observați dacă vă reveniți rapid sau nu. Însă, pentru a evita astfel de stări, eu le recomand pacienților mei să nu sară peste masa de dimineață și să mănânce sănătos.
- Din punctul de vedere al medicului de familie, care este cel mai sănătos regim alimentar?
- Nu există o soluție magică, spectaculoasă. Secretul stă în cele cinci mese pe zi (trei principale și două gustări), renunțarea pe cât posibil la consumul de pâine (eventual poate fi înlocuită cu cea integrală) și la dulciuri. Apoi, e important să se reducă și consumul de băuturi alcoolice sau care conțin mult zahăr. Să opteze mai bine pentru apa plată și să aibă porții echilibrate, să mănânce puțin din toate. Referitor la problemele cu care se mai confruntă pacienții, una dintre acestea ar fi lipsa somnului. Mulți vin și-mi spun „nu pot dormi”, dar înainte de a prescrie rețeta eu stau de vorbă cu oamenii, îi întreb dacă au probleme la serviciu sau acasă, iar dacă nu reușim să identificăm cauza îi trimit la colegul psihiatru sau la psihoterapeut. Multe probleme s-ar soluționa dacă oamenii ar merge la psihoterapeut.
„Medicul de familie poate fi schimbat după şase luni“
- În cazul în care cineva și-a schimbat medicul de familie, dar nu poate comunica nici cu cel pe care l-a ales, după cât timp poate renunța și la acesta?
- În principiu, după șase luni de la înscriere puteți renunța la medicul de familie dacă nu vă convine, dar, de regulă, puteți ieși de pe lista acestuia și mai devreme, cu condiția ca medicul respectiv să semneze ieșirea de pe listă. În ceea ce privește formalitățile, trebuie adusă o adeverință de salariat/elev/student/cupon de pensie și copie de pe buletin. Și în momentul în care se înscrie la mine și mai e și în altă parte, eu îi dau un document pe care trebuie să îl prezinte fostului medic, de la care ar fi bine să își ia și dosarul medical.