de Cătălina Tăgârţă
Diareea infecţioasă ucide zilnic 4.000 de copii la nivel mondial, mai mulţi decât o fac HIV, malaria şi pojarul la un loc. Potrivit ultimelor statistici realizate în domeniu, România are una dintre cele mai crescute rate ale mortalităţii din Europa de Sud-Est. Gabriela Katona (foto), medic primar medicină generală pediatrie, chirurgie şi ortopedie pediatrică la Centrul Medical PULS, ne-a spus mai multe despre această afecţiune.
„Boala are durată mai mică de zece zile”
Diareea acută infecţioasă sau gastro-enterita acută reprezintă modificarea brutală a eliminărilor fecale, scaunele devenind mai frecvente şi de consistenţă mai scăzută, moi, lichide. „Boala are debut acut şi durată mai mică de zece zile, iar manifestările clinice sunt: febră, diaree plus vărsături, toate acestea ducând la creşterea pierderilor hidro-electrolitice fecale şi la apariţia riscului de deshidratare”, ne-a spus reprezentanta PULS.
Infecţia intestinală poate fi cauzată de bacterii (de exemplu escherichia coli, salmonella, shigella, yersinia, vibrio cholerae, klebsiella, enterobacter şi altele), virusuri (rotavirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri, coronavirusuri şi altele) sau protozoare/paraziţi (giardia lamblia, cryptosporidium). Diareea parenterală înseamnă asocierea diaree plus infecţie parenterală - îndeosebi otică şi urinară. Contaminarea se face pe cale orală, prin contact direct (mâini murdare), pe cale fecal-orală şi indirect (prin apă sau alimente contaminate).
„La 2 ani, apar anticorpi faţă de rotavirusuri”
Vârsta de maximă frecvenţă a apariţiei diareii infecţioase este între 6 luni şi 2 ani. „Sub vârsta de 3-6 luni, copiii sunt protejaţi prin anticorpii de la mamă, iar după 2 ani, majoritatea au deja anticorpi serici faţă de rotavirusuri. În ceea ce priveşte factorii favorizanţi ai apariţiei diareii infecţioase, aceştia sunt: alimentaţia artificială - la bebeluş -, spitalizarea şi malnutriţia”, a mai spus medicul pediatru. Mecanismele de producere sunt: diareea secretorie (enterotoxică), fără scaune generale, diaree apoasă, voluminoasă, însoţită de greaţă, vărsături, care se rezolvă în trei-şapte zile cu tratament corect şi hidratare, sau diareea invazivă, însoţită de inflamaţia mucoasei intestinale, care poate ajunge la ulceraţii şi necroze. Clinic, semnele sistemice pentru aceasta din urmă sunt: febră, mialgii, artralgii, instabilitate, pierderea apetitului şi scaune frecvente în cantităţi mici, mucoase sangvinolente. Părinţii trebuie să fie foarte atenţi, deoarece poate apărea deshidratarea.
„Sugarii sub 3 luni necesită spitalizare”
Investigaţiile paraclinice constau în coprocultură, iar alte examene ar mai fi: HLG (hemoleucograma), sumarul de urină, proteinele şi iridograma. „Indicaţia de spitalizare în gastroenterita acută se face în funcţie de vârsta copilului, forma clinică şi contextul socio-familial. În funcţie de vârstă, diareea acută la un sugar de 3 luni este potenţial gravă şi se recomandă internarea. De asemenea, formele severe şi grave necesită spitalizare, iar cele uşoare se tratează la domiciliu. De aceea, părinţii care se regăsesc în această situaţie trebuie să sune de urgenţă la 112 sau să cheme Salvarea PULS la 021.9733”, a mai spus Gabriela Katona.
„Profilaxia se face prin regim igieno-dietetic”
Tratamentul constă în primul rând în hidratare şi realimentare, dar şi în medicamente. „Antibioterapia (AB) nu trebuie să fie sistematică, deoarece în majoritatea cazurilor diareea este de origine virală. Poate favoriza dezvoltarea rezistenţei la AB, dar şi cronicizarea. Antibioterapia e indicată în cazul sugarului sub 3 luni, infecţiilor sistemice asociate diareii de spital şi diareii invazive. Profilaxia se face prin regim igieno-dietetic adecvat, evitarea contactelor cu copii bolnavi, igienizarea, sterilizarea biberoanelor la sugar şi decontaminarea obiectelor din camera în care a stat un copil bolnav. În plus, trebuie efectuat examenul coproparazitologic şi coproculturile la copiii din colectivitate, să se trateze şi izoleze cei bolnavi sau purtătorii sănătoşi, inclusiv personalul din colectivitate”, mai sugerează medicul.
Alimentaţie strictă
Iată şi alte măsuri pe care trebuie să le mai luaţi. Învăţaţi copiii să se spele pe mâini înainte de masă, după ce au mers la toaletă şi ori de câte ori este nevoie. „Profilaxia se mai face şi prin vaccinare - există vaccin pentru rotavirusuri. Apoi, e necesar să se urmeze un regim alimentar strict în cazul diareii simple. În prima zi e voie ceai de mentă, supă de morcovi, zeamă de orez şi pilaf. A doua zi: ce s-a consumat în prima zi plus carne fiartă de pui sau de vită. A treia zi: ce s-a consumat în a doua zi plus pâine prăjită, crutoane. În a patra zi: ce-au mâncat în ziua precedentă plus brânză de vaci fiartă în casă. A cincea zi: la fel ca în precedenta plus sticksuri, biscuiţi săraţi, mere coapte şi banane, iar în a şasea zi, pacienţii trebuie să consume lapte fiert în zeamă de orez”, ne-a spus medicul Gabriela Katona.
Anual, în România mor din cauza diareii infecţioase de patru ori mai multe persoane decât în Bulgaria şi de două ori mai multe decât în Ungaria. Principala cauză a acestei afecţiuni este igiena precară. Conform datelor furnizate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti în 2011, doar 72% din populaţia ţării are acces la reţeaua de salubritate, cu 1% mai mulţi decât în 1990. Cu alte cuvinte, trei români din zece sunt expuşi în orice moment la microbi şi virusuri ce pot provoca boli grave.
- Brânza de casă, necesară regimului alimentar în caz de diaree, se face dintr-un litru de lapte dulce, un litru de lapte bătut şi şase pastile de calciu lactic. Se fierbe totul până ce compoziţia se precipită, apoi se strecoară prin tifon, se pune puţină sare şi se lasă la scurs.
- Regulile de igienă sunt singurele ce pot preveni îmbolnăvirea.