de Alexandra Rotărescu

Spune-mi câte ore dormi pe noapte ca să-ţi spun câţi ani vei trăi! Şi asta pentru că somnul reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori care ne influenţează durata vieţii, chiar mai mult decât fumatul, sedentarismul, tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. Nu degeaba s-a ajuns la concluzia că putem supravieţui chiar şi două luni fără mâncare, însă numai 11 zile fără somn!

Neatenţia costă

Considerată deja o adevărată „epidemie” de cercetătorii americani, privarea de somn afectează un procent tot mai mare din populaţia globală, iar efectele ei sunt cât se poate de evidente în istoria recentă. Cel mai mare dezastru nuclear din lume - adică explozia petrecută în 1986 la Cernobîl - se pare că a fost cauzat de o eroare umană provocată de lipsa de somn, inginerii de serviciu lucrând deja de mai bine de 13 ore când a avut loc catastrofa.

Un caz asemănător a fost explozia navei spaţiale americane Challenger, care s-a petrecut la scurt timp după lansare şi a curmat viaţa întregii echipe aflate la bord. Conform unui raport din 1988, membrii NASA care au pregătit lansarea apucaseră să doarmă numai două ore înainte de a se prezenta din nou la serviciu. Şi astfel de exemple există peste tot în lume. Multe accidente auto sunt provocate în urma adormirii la volan. Rezultatul unui sondaj de opinie arată că, numai în ultimul an, 60% dintre şoferi au urcat la volan în ciuda faptului că nu dormiseră destul şi erau extrem de obosiţi, iar aproape 40% dintre ei au recunoscut că li s-a întâmplat chiar să aţipească în timp ce conduceau maşina.

Apariţia bolilor cronice este iminentă

Atunci când suntem privaţi de somn, creierul întâmpină greutăţi în a funcţiona la capacitate maximă, ceea ce ne afectează atât starea emoţională, cât şi abilităţile cognitive. Dacă această situaţie continuă, întregul organism devine incapabil de-a se mai apăra de factori externi dăunători, astfel încât apariţia bolilor cronice este iminentă.

Un studiu realizat de Şcoala Medicală Harvard atrage atenţia asupra faptului că cei care dorm mai puţin de cinci ore pe noapte prezintă un risc al mortalităţii mai mare cu 15% decât cei care beneficiază de un somn de şapte ore. Dar nu numai durata somnului este crucială, ci şi perioada din zi în care dormim. Astfel, probabilitatea de a face cancer este crescută cu 30% în cazul celor care lucrează în tura de noapte şi dorm ziua. Şi asta pentru că somnul din timpul nopţii relaxează, reîncarcă şi repară, pe când aţipitul în timpul zilei nu are nici pe departe aceleaşi proprietăţi.

Sistemul nervos central are de suferit

Somnul adânc este necesar formării de conexiuni între celule şi consolidării memoriei. În lipsa somnului, nu te poţi concentra la fel de bine ca de obicei şi nici nu mai ai capacitatea de-a învăţa cu uşurinţă lucruri noi. Astfel, au de suferit atât memoria de scurtă durată, cât şi cea de lungă durată. Iar pe plan emoţional, devii tot mai irascibil. Iar dacă „nopţile albe” persistă, e posibil să începeţi să aveţi halucinaţii, depresii şi chiar gânduri suicidale.

În timpul somnului, sistemul imunitar produce o serie de anticorpi care au ca scop înlăturarea eventualelor infecţii. Dacă nu dormiţi cât trebuie, corpul dumneavoastră se află în imposibilitatea de-a mai lupta cu bacteriile sau cu virusurile la care este expus. De asemenea, recuperarea în urma contactării oricărei boli are loc în timp mai îndelungat decât de obicei.

Creşte riscul de a face diabet de tip II

Ştiaţi că pierderea acută de somn activează acea zonă a creierului care declanşează plăcerea de a consuma alimente? Acest lucru este posibil atât timp cât scade nivelul leptinei, un hormon care are responsabilitatea de a-i transmite creierului informaţia că ai mâncat destul, şi creşte nivelul enzimei grelin, care este un stimulent al poftei de mâncare. De asemenea, corpul eliberează mai multă insulină după mese, ceea ce duce la acumularea de grăsimi şi la creşterea riscului de a face diabet de tip II.

Odată cu surplusul de kilograme creşte şi riscul de a dezvolta afecţiuni cardiace precum hipertensiune, ateroscleroză - adică întărirea şi îngustarea arterelor - şi chiar infarct. Când dormim, cordul îşi încetineşte activitatea, iar scurtarea perioadei de somn presupune ca inima să lucreze suplimentar, ceea ce nu contribuie decât la epuizarea şi la deteriorarea acestui organ vital.

Apneea, în topul cauzelor apariţiei insomniei

După ce s-a constatat că 33% din întreaga populaţie adultă a globului suferă de insomnie, au fost investigate motivele pentru care nu putem dormi. Apneea, care este caracterizată prin pauze respiratorii repetate în timpul somnului, a reieşit în topul cauzelor apariţiei insomniei. Deviaţia de sept poate avea acelaşi efect asupra noastră, închizându-ne pur şi simplu căile respiratorii. Apoi, depresia sau orice altă tulburare mentală ne poate ţine, de asemenea, treji în miez de noapte. Iar tremurul şi rigiditatea musculară specifice bolii Parkinson pot întrerupe şi ele un somn prelungit.

Stiati ca

... oamenii îşi petrec circa o treime din viaţă dormind, adică în jur de 25 de ani?

... dormim mai bine când e lună nouă decât când e lună plină?

... astronauţii întorşi dintr-o misiune au declarat că au avut parte de un somn mai odihnitor în spaţiu decât acasă, pe Pământ?

... pierdem mai multe calorii dormind decât uitându-ne la televizor?

... ideea de a număra oile ca să adormim vine de la ciobanii care îşi păzeau turmele de oi pe timpul nopţii? Ei erau atât de preocupaţi de pericolul unor prădători, încât îşi numărau oile încontinuu, doar ca să se asi- gure că nu lipseşte niciuna. Într-un final, adormeau numărând oile;

... atunci când vă treziţi chiar înainte de a suna ceasul deşteptător, în organism se eliberează hormonul stresului, denumit adrenocorticotropină, ce reprezintă, de fapt, o anticipare inconştientă a stresului trezirii?

Trucuri ca să adormiţi repede:

• Duceţi-vă la culcare la aceeaşi oră în fiecare seară şi treziţi-vă la aceeaşi oră în fiecare dimineaţă;
• Evitaţi să mâncaţi mult înainte de-a vă băga în pat;
• Faceţi sport ca să vă obosiţi corpul, dar nu în ultima parte a zilei;
• Evitaţi cărţile prea solicitante, filmele de groază sau discuţiile în contradictoriu înainte de culcare. În schimb, faceţi o baie caldă, iar apoi băgaţi-vă în pat;
• Nu consumaţi cafea, alcool sau tutun înainte de culcare.

Nopţi albe la Hollywood

Los Angeles ar trebui denumit „oraşul care nu doarme niciodată”, şi nu New York, la câţi insomniaci faimoşi există pe metru pătrat în showbizul american! Îndrăgitul actor George Clooney se numără printre cei care nu pot dormi mai mult de patru-cinci ore pe noapte. La polul opus, actriţa de origine italiană Sophia Loren n-a pierdut niciodată nopţile. Mai mult de-atât, celebra octogenară susţine că cele nouă ore de somn pe noapte au ajutat-o, de-a lungul timpului, să-şi menţină frumuseţea.