Main menu

header

558 14 1de Cătălina Tăgârță

După ce mai mulți medici care au îngrijit victimele incendiului din clubul Colectiv au declarat că unii dintre tinerii ajunși în spitale au decedat din cauza infecțiilor nosocomiale, Institutul Național de Sănătate Publică și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București analizează situația infecțiilor de acest tip din unitățile sanitare. Spitalele din România utilizează ghiduri naționale și internaționale, precum și protocoale specifice de tratament în cazul bolnavilor cu arsuri mari.

„Refacerea va fi de lungă durată”

Conform protocoalelor medicale, retransmise unităților sanitare de Ministerul Sănătății după incendiul din 30 octombrie 2015, infecțiile instraspitalicești reprezintă, pe plan internațional, una dintre complicațiile cel mai frecvente ale pacienților cu arsuri majore. Conform studiilor de specialitate în acest domeniu, 75% dintre decesele pacienților cu arsuri sunt asociate cu complicații infecțioase și/sau leziuni pulmonare.

Institutul Național de Sănătate Publică, aflat în subordinea Ministerului Sănătății, realizează în prezent o analiză a acestor probleme la pacienții cu arsuri, urmând să prezinte un raport complet și un plan de măsuri concrete. „Principala preocupare a echipei de la Ministerul Sănătății o reprezintă recuperarea medicală a răniților care se află în acest moment în spitalele din țară și din străinătate. Refacerea va fi de lungă durată și presupune recuperare medicală, dar și suport psihologic, care să ducă la reintegrarea socială a acestor tineri”, a declarat Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul Sănătății.

Prevenirea, o prioritate

Infecțiile nosocomiale sunt cele care se pot contacta când pacienții sunt spitalizați sau când primesc îngrijire medicală în condiții de ambulator. Ele pot fi dezvoltate atât de pacienți, cât și de personalul medical, și nu se întâlnesc exclusiv în spitale. De exemplu, în Statele Unite - un sistem medical considerat de top în ultimii zece ani, au fost mai mult de 30 de epidemii de hepatită C și hepatită B în centre de dializă sau în centre ce acordă îngrijire medicală pe termen lung.

Nu se consideră infecții nosocomiale: patologia care este în incubație la momentul internării sau care se manifestă deja la momentul respectiv; infecțiile transmise transplacentar (de la mamă la făt); cele dobândite de nou-născut la trecerea prin canalul genital matern, în timpul nașterii; reactivarea unei probleme latente (de exemplu, herpesul simplex); complicațiile intrainfecțioase sau extinderea în timpul spitalizării a unei infecții prezente la internare. Aceste probleme vizează atât siguranța pacientului, cât și calitatea îngrijirilor medicale. De aceea, supravegherea și prevenirea acestora trebuie să fie o prioritate în orice unitate medicală.

Tractul urinar, mai sensibil la germeni

În fiecare zi, pacienții pot dezvolta astfel de infecții în timp ce sunt tratați pentru cu totul alte afecțiuni. În cele mai multe cazuri, impactul emoțional asupra pacientului este devastator, în anumite cazuri putându-se ajunge chiar la deces.

În organismul uman există anumite zone sau organe care sunt mai vulnerabile la acțiunea germenilor ce conduc la apariția infecțiilor, cum ar fi: sistemul circulator, tractul urinar, tractul gastrointestinal, plămânii, plăgile operatorii. Germenii cei mai comuni care duc la apariția acestor probleme sunt: Clostridium Difficil, Stafilococul Auriu, Enterobacteria, Enterococul (rezistent la un antibiotic numit Vancomicina).

Se transmit prin aer, prin contact direct și indirect

Infecțiile nosocomiale se pot transmite atât de la pacient la pacient, cât și de la personalul medical la pacient sau invers, folosind calea aerului (prin strănut, tuse), prin contact direct cu suprafața corporală a pacientului (prin atingere, palpare etc.), prin contact indirect cu obiecte contaminate, prin acte invazive.

În procesul de vindecare, rolul important nu revine doar medicului, tratamentului sau aparaturii de ultimă generație, ci în primul rând pacientului.

Vă întrebați ce e de făcut pentru a preveni? În primul rând comunicați cu medicul dumneavoastră! Întrebați-l în legătură cu orice nelămurire sau teamă ați avea. Cereți informații despre tratamentul dumneavoastră. Dacă urmează să fiți supuși unei proceduri chirurgicale (unei operații), întrebați ce puteți face pentru a reduce riscul apariției unei infecții.

Se manifestă prin roșeață la nivelul pielii

În scop preventiv puteți să păstrați mâinile cât mai curate și să vă asigurați că medicul sau asistenta care se ocupă de dumneavoastră se spală pe mâini înainte de a vă atinge. De asemenea, fiți precauți în ceea ce privește antibioticele. Întrebați dacă au fost efectuate teste înainte de a vă fi administrat un anumit medicament. Este util să știți și care sunt semnele și simptomele unei infecții! De exemplu, la nivelul pielii se pot manifesta prin roșeață, durere, scurgeri la nivelul cateterului sau la nivelul plăgilor operatorii. Nu omiteți să spuneți medicului dumneavoastră dacă aveți astfel de simptome. Atenție la diareea severă! Comunicați medicului dacă ați avut trei sau mai multe episoade diareice în ultimele 24 de ore și dacă ați luat sau nu vreun antibiotic.

Infecțiile intraspitalicești sunt inevitabile. Însă, prin diferite programe implementate de OMS, se încearcă pe cât posibil reducerea numărului de episoade/persoane afectate

În SUA, sunt afectaţi 1 din 25 de bolnavi

Conform Centrului de control și prevenire al bolilor (CDC, din Statele Unite), 1 din 25 de pacienți ajunge să dobândească infecție nosocomială. Aproape 44% dintre aceștia au vârsta de circa 65 de ani sau chiar mai mult. În fiecare an, în Europa se estimează că 4.100.000 de persoane dezvoltă o infecție asociată îngrijirii medicale. Acest lucru se traduce atât prin creșterea numărului de zile de spitalizare, adică în jur de 16 milioane de zile extra, cât și prin costuri financiare directe uriașe - 7 miliarde de euro. Numărul deceselor cauzate de acestea este de aproximativ 37.000. În jur de 20%-30% dintre infecții sunt considerate că ar putea fi prevenite printr-o igienă riguroasă și prin programe de control.