de Cătălina Tăgârță
Infecţiile cu virusurile hepatitice B sau C reprezintă o patologie severă care poate complica evoluţia unei sarcini. Având în vedere potenţialul evolutiv al acestor afecţiuni în perioada de graviditate, precum şi riscul de afectare a prognosticului materno-fetal, este esenţială efectuarea testelor de screening încă din cursul primului trimestru de sarcină. Potrivit profesorului doctor Florin Stamatian (foto), monitorizarea sarcinii la aceste paciente necesită un plus de atenţie, precum şi managementul interdisciplinar al cazului împreună cu medicul de medicină internă, gastroenterolog sau de boli infecţioase.
„Riscul transmiterii la făt depinde de momentul infectării”
E bine de știut că diagnosticul prenatal al unor malformaţii sau boli cromozomiale prin metode invazive de screening (de exemplu amniocenteza) nu sporeşte riscul transmiterii de la mamă la făt (cunoscută și sub denumirea de transmitere verticală). „Riscul transmiterii hepatitei virale B (HVB) la făt depinde de momentul infectării materne și este maxim atunci când circumstanţele infectante survin în apropierea momentului naşterii. Infecţia intrauterină este condiţionată de factori multipli, precum vârsta gestaţională, integritatea placentară, nivelul încărcării cu ADN viral a sângelui matern, precum şi de o anumită susceptibilitate genetică fetală”, declară doctor Florin Stamatian. Potrivit specialistului, strategia de prevenţie a transmiterii verticale a infecţiei presupune următoarele măsuri: screening-ul serologic al tuturor pacientelor aflate în primul trimestru de sarcină (primele 14 săptămâni), prin determinarea titrului antigenului HBs (Ag HBs) indiferent de statusul determinărilor anterioare. În plus, dacă pacientele au partener sexual cu antigen HBs pozitiv sau dacă practică abuzul de substanţe injectabile se va face retestare periodică pentru Ag HBs.
„Este permisă terapia antivirală”
Odată depistat statusul de purtător al antigenului HBs (AgHBs pozitiv), trebuie demarată evaluarea statusului de purtător sănătos/ infecţie acută/ cronică, pentru a se decide dacă este suficientă monitorizarea periodică a gravidei sau este oportună iniţierea tratamentului de specialitate. „Testele serologice hepatice servesc pentru confirmarea diagnosticului de hepatită virală de tip B şi cuantificarea riscului de transmisie verticală prin determinarea încărcării serice virale (ADN VHB), care este cel mai bun indicator al replicării virale active. Iniţierea tratamentului se realizează la indicaţia medicului specialist gastroenterolog. Administrarea terapiei antivirale la pacientele gravide este permisă şi se realizează în scopul scăderii riscului transmiterii verticale în perioada intrauterină sau perinatală. Aceste medicamente pot determina stoparea multiplicării virale şi intrarea într-o perioadă de remisie a bolii”, afirmă medicul Florin Stamatian.
Vaccin în 72 de ore de la naștere
Rata transmiterii materno-fetale a infecţiei nu este influenţată de calea de naştere aleasă (vaginală sau prin cezariană). Mai importantă este totuși profilaxia neonatală antihepatitică. „Practic, introducerea vaccinării profilactice de masă împotriva hepatitei B a fost recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii încă din 1991. În ţările în care vaccinarea a fost introdusă prin programele naţionale de imunizare, s-a înregistrat o scădere remarcabilă a incidenţei hepatitei B la nou-născuţi, copii şi adolescenţi. Se recomandă administrarea unei prime doze de vaccin antihepatită B la toţi nou-născuţii în primele 72 de ore de la naştere, indiferent de statusul infectării materne. În cazul copiilor născuţi din mame infectate cu virusul hepatitei B se va administra suplimentar şi imunoglobulină antihepatită B în primele 12 ore postnatal. Următoarele două doze ale vaccinului antihepatitic se vor administra la una-două luni şi, respectiv, şase luni de la naştere. Pentru a determina eficienţa vaccinării, la copiii mamelor cu antigen HBs pozitiv se recomandă testarea prezenţei infecţiei între 9 şi 28 de luni post-partum”, afirmă specialistul.
Viremia maternă, esențială
Spre deosebire de hepatita B, în cazul infecţiei cu virus hepatitic C nu există un vaccin care să împiedice transmiterea. Există însă o serie de recomandări de ordin comportamental, dintre care cel mai important aspect îl reprezintă evitarea contactului cu produse biologice ale indivizilor infectaţi cu virus hepatitic C. Iar lipsa oricărui tip de supraveghere medicală poate conduce la naşteri premature, rupturi ale membranelor amniotice sau chiar la hipotrofie fetală.
Iată câteva măsuri ce pot fi luate în scop preventiv: stopați consumul de alcool, evitați medicamentele hepatotoxice și evitați să împrumutați obiecte de uz personal (periuţe de dinţi, lame de ras etc.). „Investigaţiile de laborator specifice, necesare pentru conturarea tabloului infecţiei cu virus hepatitic C, sunt dozarea anticorpilor anti-HCV şi a încărcăturii virale (ARN HCV). Viremia maternă (nivelul ARN HCV în sângele matern) în preajma momentului naşterii este un factor determinant pentru transmiterea de la mamă la făt. Iniţierea terapiei se face, ca şi în cazul hepatitei B, la recomandarea medicului gastroenterolog. Terapia combinată standard pentru pacientele care nu sunt gravide constă în administrarea de interferon şi ribavirină. În cazul interferonului, în urma administrării acestuia la pacientele gravide nu s-au raportat efecte adverse asupra produsului de concepţie. Administrarea ribavirinei este însă contraindicată pe parcursul sarcinii şi la partenerii gravidelor, din cauza frecvenţei crescute de raportare a efectelor teratogene”, explică profesor doctor Florin Stamatian.
Nu vă temeţi să alăptaţi!
Chiar dacă sunteți purtătoarea virusului, nu vă temeți să alăptați bebelușul la sân. Până în prezent nu s-a raportat transmiterea virusului prin laptele matern. Se recomandă însă protejarea minuţioasă a mameloanelor împotriva apariţiei ragadelor şi a fisurilor, care pot aduce nou-născutul în contact cu sângele matern. Dacă tocmai ați aflat că sunteți afectată de hepatită și nu știți care sunt pașii de urmat, vă puteți adresa Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (hepato.ro sau Call Center 0268.474.400).