de Nicoleta Ghighilicea

- Lăcaşul de rugăciune, destinat iniţial diplomaţilor ruşi, este astăzi Paraclis Universitar

Construită de familia imperială Romanov, Biserica Rusă din Capitală a primit hramul Sfântului Nicolae, după numele ultimului ţar rus, Nicolae al II-lea. Element de prestigiu imperial, biserica are stil arhitectonic rusesc, cu şapte turle acoperite cu foiţă de aur. Cu totul deosebită este catapeteasma, care este sculptată în lemn şi aurită. Credincioşii care vin aici se pot ruga la două icoane făcătoare de minuni, a Maicii Domnului Pantanassa, vindecătoare de cancer, şi a Sfântului Nicolae.

Este numită şi „Biserica studenţilor”
Ridicată în centrul oraşului, Biserica Rusă Sfântul Nicolae este un adevărat monument de arhitectură şi artă, fiind printre ultimele realizări din istoria arhitecturii religioase ruseşti, care a fost întreruptă de Revoluţia bolşevică din 1917. Lucrările au fost executate în perioada 1905-1909, de constructori ruşi şi italieni, zidăria fiind din cărămidă presată şi din piatră. Totul s-a făcut pe cheltuiala Curţii imperiale, care a pus la dispoziţie 600.000 de ruble de aur şi a ordonat să nu se facă economii de materiale şi de bani. Iniţial a fost sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei, iar în 1956 a fost donată statului român. Din 1992 a devenit Paraclisul Universităţii Bucureşti, primul lăcaş de cult din România care a avut această destinaţie după 1990, fiind numită şi „Biserica studenţilor”.

Catapeteasma aurită, realizată la Moscova
Cea mai frumoasă podoabă a acestui lăcaş de închinăciune este catapeteasma, minuţios sculptată şi aurită, executată la Moscova, după modelul celei din Catedrala „Sfinţii Arhangheli”, din Kremlin. De asemenea, cele două mari icoane împărăteşti, de la catapeteasmă - a Maicii Domnului şi cea a Mântuitorului Iisus Hristos -, au fost pictate de unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai artei Reînvierii ruse, Viktor Mihailovici Vasneţov, autorul celebrei faţade a Galeriei de artă Tretiakov din Moscova. Tot el a realizat şi o parte din pictura murală, în stil neobizantin (Art Nouveau), care a fost completată apoi de pictorul Cudinov, totul fiind realizat la un înalt nivel stilistic, artistic şi tehnic. Din Rusia au fost aduse aici şi trei icoane realizate în mozaic, reprezentând pe Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului şi Sfântul Nicolae.

Cei şapte membri ai familiei imperiale au fost canonizaţi
La loc de cinste în Biserica Rusă din Bucureşti se află şi icoana Sfinţilor Romanovi. Ţarul Nicolae al II-lea, soţia sa, Alexandra, şi cei cinci copii ai lor au făcut parte din dinastia Romanov, ce a condus Rusia timp de trei secole şi s-a încheiat odată cu venirea la putere a bolşevicilor. În 1918, aceştia au fost luaţi prizonieri şi ucişi de poliţia politică a lui Lenin. Rămăşiţele lor au fost îngropate, la 80 de ani de la moartea lor, în Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel din Sankt-Petersburg, unde se află şi o icoană făcătoare de minuni şi izvorâtoare de mir a Ţarului Nicolae al II-lea, martirul considerat un simbol al Rusiei. Mai târziu, întreaga familie a fost reabilitată de Curtea Supremă Rusă, care a decis că aceasta nu a fost arestată din motive politice şi nici condamnată la execuţie de vreo instanţă. În 2000, Biserica Ortodoxă Rusă a hotărât să-i canonizeze pe toţi cei şapte membri.

• În „Biserica studenţilor“ se află spre închinare şi o raclă cu moaştele Sfinţilor Nicolae, Andrei, Vasile cel Mare, Ioan Iacob Hozevitul, Antipa de la Calapodeşti, Siluan Athonitul etc.

Icoana Pantanassa, un dar de la Muntele Athos

Printre odoarele de preţ ale Bisericii Ruse se află şi o copie a icoanei Maicii Domnului Pantanassa („Împărăteasa tuturor”), cunoscută pentru numeroasele minuni săvârşite, mai ales pentru vindecarea persoanelor care suferă de cancer. Realizată la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos, a fost adusă la Bucureşti în 2002 chiar de stareţul acesteia, arhimandriul Efrem. A fost prima biserică din Capitală care a primit o astfel de icoană.
Pictura originală a fost zugrăvită în secolul al XVII-lea şi se află în prezent la Mănăstirea Vatoped. Mulţi oameni bolnavi de cancer s-au tămăduit după ce s-au uns cu ulei de la candela icoanei şi au citit Acatistul sau Paraclisul Maicii Domnului Pantanassa.
Minuni au avut loc în ultimii ani şi în Rusia, unde au fost trimise, la cererea patriarhului Moscovei, două copii identice ale icoanei de la Vatoped.

Icoana Sfântului Nicolae, făcătoare de minuni

Credincioşii care vin la Biserica Rusă din Capitală se pot ruga şi la icoana Sfântului Nicolae făcătoare de minuni, care este scoasă din sltar, spre închinare, în fiecare joi, în timpul slujbei Acatistului Sfântului Nicolae. Este o icoană veche, pictată şi ferecată în argint, fiind realizată în Rusia. A fost descoperită de o femeie în subsolul unei clădiri, printre ruinele lăsate în urmă de bombardamentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aceasta a găsit icoana după ce a auzit de câteva ori o voce care îi spunea: „Scoate-mă de aici!”. Apoi ea i-a făcut-o cadou fiicei sale, care la rândul său a dăruit-o acestei biserici.