de Dana Purgaru
- Un om obişnuit, cu o pasiune nebună pentru literatură - a parcurs 280 de cărţi în 2011!
Este un bucureştean cu o funcţie respectabilă, ţine la tabieturi, nu lasă nicio zi să treacă fără să citească cel puţin două ore, crede în viitorul literaturii şi spune că, în ciuda aparenţelor, din ce în ce mai mulţi tineri din România sunt interesaţi de lectură. Octavian Logigan, în vârstă de 34 de ani, a citit 280 de cărţi în 2011, o performanţă de care chiar şi el s-a mirat după ce a tras linie.
„Nu cred că cineva poate fi oprit de preţ. Mereu există soluţii”
La prima vedere, Octavian nu pare cu nimic ieşit din comun. Este doar un român care citeşte mult. Totuşi, pasiunea sa merge foarte departe dacă luăm în considerare bilanţul pe care l-a făcut la sfârşitul lui 2011 în ceea ce priveşte activităţile culturale: 280 de cărţi într-un an!
S-ar putea crede, pe bună dreptate, că Octavian nu are nimic altceva de făcut decât să trăiască între coperţile cărţilor, dar am aflat de la el că lucrează în fiecare zi, şi chiar că este director general la un centru de training. Ştie însă să fructifice fiecare moment liber. „A citi 280 de cărţi într-un an poate fi considerat un lux astăzi, ca timp şi ca bani. Dar e o chestiune de priorităţi şi de organizare. Traficul urban e un exemplu. Eu nu conduc, deoarece timpul de lectură ar dispărea dacă aş fi în spatele volanului. Cred că trebuie depăşit momentul în care ne obişnuim să privim fix un punct focal din metrou şi să încetăm să considerăm orele din transportul în comun ca fiind timp mort. Legat de «luxul» cititului din perspectiva costului, cărţile nu sunt cele mai ieftine produse de pe piaţă, dar există biblioteci, anticariate şi prieteni care pot împrumuta cărţi. Nu cred că cineva care îşi doreşte să citească poate fi oprit de preţ. Mereu există soluţii”.
„Am circa 20-30 ore de lectură pe săptămână”
Cum arată o săptămână din viaţa unui împătimit de lectură, care e obligat să lucreze în fiecare zi? Ei bine, din nou, eliminarea timpilor morţi este cheia. „Săptămâna mea în varianta clasică se petrece la birou, lucru ce înseamnă un număr serios de ore petrecute pe drum. La o adunare simplă am 10-15 ore de lectură pe săptămână numai pentru că folosesc transportul public. Apoi, obişnuinţa mea este să nu adorm niciodată până nu citesc câteva rânduri. Spun câteva rânduri, dar mai puţin de două ore de lectură pe seară se întâmplă să parcurg doar când sunt extrem de obosit. Apoi, în week-end, sâmbăta dimineaţa este mereu dedicată lecturii. Aşadar, am circa 20-30 de ore de lectură pe săptămână. Combinaţia dintre acest număr, o listă de titluri bine pusă la punct şi o viteză moderată de lectură e suficient de prietenoasă cu numărul de cărţi pe care le citesc”, ne-a mărturisit Octavian.
Se bazează şi pe ponturile prietenilor
Cărţile de ficţiune ocupă o proporţie covârşitoare în lista sa de lecturi, iar pentru noile achiziţii preferă, în ordine, librăriile online de carte electronică, cele online de carte tipărită, librăriile clasice şi apoi anticariatele şi bibliotecile. Totuşi, nu lecturează fiecare carte ce îi pică în mâini. „Deşi numărul de cărţi citite ar indica, la o primă analiză, că parcurg orice, nu e aşa. Sunt abonat la câteva reviste online şi site-uri ce fac recenzie de carte, şi lista de lecturi se construieşte pe baza lor şi a recomandărilor prietenilor. Apoi, nu refuz nici titlurile ce se anunţă incitante. Au existat şi dezamăgiri, dar numărul descoperirilor faine e superior. Nu mi s-a întâmplat în ultimii ani să mă plâng de faptul că nu am ce citi”.
Metodele moderne oferă un plus de confort
Octavian nu se mai numără printre conservatori, critici fervenţi ai dispozitivelor moderne de citit. „280 este un număr mare şi pentru mine - în anii trecuţi am citit doar între o sută şi două sute de cărţi - dar diferenţa e făcută şi de lectura electronică. De vreo trei ani mi s-a redus scepticismul iniţial faţă de ea. Am la mine mereu, oriunde, cărţile preferate, am mai mult confort - pot mări textul, sublinia fără să distrug paginile, nu depind de lumina din jur - pot să descarc printr-o precomandă un titlu la doar câteva minute după ce a fost lansat...”. Aşadar, Octavian crede că viitorul aparţine cititoarelor electronice.
„Călătoria iubitorului de scrieri trebuie să înceapă cu ceva ce alege cu propria conştiinţă”
Prin ceea ce face, Octavian Logigan demonstrează că se poate, că nu e loc de scuze. Totul e să existe voinţă. „Eu am copilărit într-o Românie în care se citea mult. Nu ar strica revigorarea acestui obicei. Pentru aceasta, călătoria iubitorului de scrieri trebuie să înceapă cu ceva ce alege cu propria conştiinţă, ce nu e impus şi ce îi aduce plăcere. Orele de lectură în şcoli sunt o idee bună. Apoi, trebuie depăşit focusul pe literatura română. De asemenea, mi se par lăudabile intervenţiile grupurilor sociale ce pledează pentru biblioteci la sate şi strâng donaţii de carte. Tinerii nu sunt încurajaţi să citească, iar cei care o fac sunt cei norocoşi să fi descoperit singuri distracţia şi educaţia pe care le aduce lectura. Totuşi, majoritatea interlocutorilor mei din perspectiva blogului unde scriu, http://blog.joacadeamine.ro, sunt mereu mai tineri, şi asta îmi dă speranţă”.
Lista lui Octavian de recomandări s-ar întinde, după cum ne-a spus-o chiar el, pe câteva pagini. S-a rezumat însă la câteva titluri despre care ne-a mărturisit că s-ar bucura să le audă în conversaţiile pe stradă: „1Q84” (Haruki Murakami), „Strada crocodililor” (Bruno Schulz), „Portocalele nu sunt singurele fructe” (Jeanette Winterson), „Patty Diphusa” (Pedro Almodovar), „Un bărbat singur” (Christopher Isherwood), „Inima e un vânător singuratic” (Carson McCullers) şi „Cele patruzeci de reguli ale iubirii” (Elif Şafak). „Pe lângă acestea, am cărţi pe care le recitesc ritual şi pe care le recomand şi altora: «Îngeri în America» de Tony Kushner şi «Orele» de Michael Cunningham. Dintre cărţile româneşti aş aminti «Zilele regelui», de Filip Florian”.
- Concluzia raportului „Obiceiurile de lectură ale românilor“, realizat anul trecut de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, este una tristă: 22% dintre români nu citesc deloc, iar un sfert cumpără o carte pe an.