de Iulian D. Moleianu şi Sorin Dumitrescu
Se spune că, în „Epoca Ceaușescu”, mulți dintre marii actori au avut statut privilegiat. Într-adevăr, au existat asemenea cazuri, pe care nu este momentul să le dezvoltăm. Florin Piersic nu s-a aflat în această postură! Din contră! Actorul a fost „filat” de Securitate, mai mult decât alți colegi de breaslă și nu pentru că ar fi vorbit împotriva sistemului sau că ar fi intenționat să fugă din țară, ci tocmai datorită notorietății sale.
Îl urmăreau zi şi noapte: „Relaţii suspecte cu străinii, bazate pe celebritatea sa”
În anul 1986, când Securitatea a început să-i asculte convorbirile telefonice, Florin Piersic era angajatul Teatrului Național din București. Conform unei note a UM 0800/S București a Ministerului de Interne, emisă către Comitetul de partid al Sectorului 1, notată cu antetul „strict secret”, șeful unității a cerut să se ia „măsuri de verificare complexă de către organele noastre a numitului Piersic Florin, născut la 27.1.1936 în Cluj, semnalat că întreține relații suspecte cu cetățeni străini, bazate pe celebritatea sa. Sus-numitul este membru PCR și activează în organizația de bază de la Teatrul Național din București”. Dosarul lui Florin a purtat indicativul „Păun”. Amuzant este faptul că securiștii au dat dovadă de totală lipsă de imaginație, deoarece „Păun” era și numele dosarului de urmărire al dramaturgului Paul Everac... Dincolo de ascultarea convorbirilor telefonice, nu mai puțin de cinci turnători au umblat pe urmele lui Piersic. Îl urmăreau zi și noapte, pentru că auziseră că actorul avea relații de amiciție cu o fată ce călătorea des de la Viena la București și în geanta căreia s-au găsit, la punctul de frontieră Borș, mai multe exemplare ale publicației anticomuniste „Libertatea”, care apărea în acea perioadă la New York. Pe parcurs, securiștii au aflat că artistul o cunoștea demult pe respectiva fată, de la Timișoara și că ea i-ar fi depus la Banca de Comerț Exterior valuta necesară pentru ca el să poată călători în străinătate. Prin sursele „Vică”, „Remus”, „Caius”, „Gin” și „Ramona” s-a stabilit că „numita Diana Cosma l-a vizitat de mai multe ori și au fost văzuți împreună la mai multe turnee prin țară, dar și pe platourile de filmare de la Buftea”.
„Prietenii” l-au trădat în toate felurile
În dosarul lui „Păun” apar mai multe caracterizări făcute de colegii de breaslă, care nu au, însă, legătură cu respectiva cauză. Așa-zișii „prieteni” ai lui Florin l-au trădat în toate modurile. Au scris despre viața sa amoroasă, dar și despre cum se comporta în spatele scenei. Delatorii susțineau că joacă poker pe bani (oare, pe ce să joace, pe semințe???), că nu este serios (sigur, jucase doar în vreo două filme și într-o „șușă”, să fim serioși...) și că nu vine la repetiții... Iată cum îl descria sursa „Gin”, probabil amețită din pricina numelui conspirativ: „Actor talentat, cu nivel profesional ridicat, un om matur ca vârstă, dar rămas la vârsta adolescenței, ca minte. Unul dintre cei mai mari mincinoși! Colegilor și amicilor nu le inspiră niciun fel de încredere. Nimeni nu-l ia în serios. Profesorul este nemulțumit de evoluția carierei lui, dar el însuși e vinovat de aceasta. Este neserios, lipsește de la repetiții, nu învață rolurile, face totul pe fugă. Este recalcitrant. A refuzat la ultima stagiune două roluri”.
Fordul de 30.000 de lei, cumpărat cu bani împrumutați
Un alt informator își amintea că Florin Piersic și-a cumpărat un Ford care a costat 30.000 de lei, cu bani împrumutați de la diverse cunoștințe. Unii colegi îl apreciau pentru că ajuta mulți amici să meargă în străinătate, întrucât „avea cunoștințe la Serviciul Pașapoarte”. Din actele depuse la dosar, reieșea că nu exista vreun turneu pe care Florin Piersic să-l pregătească, fără ca turnătorii să nu anunțe organele de Securitate că actorul ar dori să rămână peste graniță. Cu toate acestea, de fiecare dată Florin a revenit acasă. Alții și-au vărsat frustrările pe Gabriela Vlad, actriță pe care a cunoscut-o pe platourile de filmare, pe vremea în care aceasta era studentă. „Are o influență nefastă asupra lui Florin Piersic”, se arată într-o notă informativă. În alte documente de la dosar apar consemnate, de așa-zișii „prieteni”, nemulțumirile pe care Piersic le avea față de regimul comunist. Într-o vizită pe care artistul o făcuse la Suceava, el ar fi spus că „Parașutiștii” a fost cel mai slab film în care a jucat. „Ar fi putut fi un film reușit, dar organele de Securitate i-au cerut lui și altora să renunțe la unele secvențe, sub pretextul că s-ar divulga unele date cu caracter secret”, se arată în notele informative.
Replică anticomunistă: „Mai bine mi-ați da un kilogram de carne și florile le-ați duce la cimitir”
Se pare că în noiembrie 1966, după un spectacol susținut la Filarmonica din Ploiești, actorul a glumit cu publicul care îi oferea flori, spunându-le celor prezenți „mai bine mi-ați da un kilogram de carne și florile le-ați duce la cimitir”. Tot din documentele Securității este specificat faptul că, într-un monolog având ca temă basmul popular cu Ileana Cosânzeana și cu Zmeul Zmeilor, „a parodiat și actualizat unele aspecte prezentate, făcând trimiteri și aluzii la satiră, cu subînțelesuri la conducerea superioară de stat”. Abaterile lui Piersic de la „conduita de Partid” au fost discutate într-o ședință, în anul 1982, în care i s-a reproșat neprezentarea sa la repetițiile pentru piesa „Act Venețian” și că la „Coana Chirița” ar fi introdus texte străine în rolul său. Respectiva sursă mai spune că actorul chiar a refuzat să interpreteze rolul lui Leonaș. Pentru aceste „delicte”, Florin Piersic a fost sancționat cu 10% din salariu, timp de două luni. Însă, dincolo de toate acestea, un alt coleg spunea despre el că „este tratat cu îngăduință, pentru farmecul pe care îl are. Este un actor complex, de excepție, abordând cu aceeași ușurință drama sau comedia”.
Securitatea i-a închis dosarul după doar un an
Dosarul lui Florin Piersic a fost închis de Securitate la data de 16 decembrie 1987, după ce actorul a întrerupt relațiile cu Diana Cosma, reproșându-i acesteia că și-a permis să-i aducă în țară file dintr-un ziar ostil regimului, pentru că, dacă dorea să-l aibă, și-l putea procura singur, deoarece călătorise în RFG cu aproximativ o lună înainte. În raport se mai arată că „Securitatea l-a influențat pe actorul de valoare în mod pozitiv, l-a protejat și l-a scos de sub influența elementelor ostile, din străinătate. Întrucât în prezent obiectivul are o poziție corectă, măsurile informativ-operative întreprinse asupra sa având efectul scontat, propunem a se aproba închiderea dosarului de urmărire informativă prin influențarea pozitivă și informarea organelor de partid, iar materialele obținute să fie clasate cu mențiunea sa în cartoteca general-documentară”, a scris în raportul său colonelul Marin Sterian.
Legionarul Horia Sima, semnatarul articolelor care i-au atras urmărirea lui Piersic
Revista „Libertatea”, care ar fi trebuit să ajungă la Florin, după spusele Dianei Cosma, a fost scanată și depusă la dosarul de urmărire a lui Piersic. Publicația avea două mari semnături pe prima pagină, Horia Sima, fostul lider al Mișcării Legionare și preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Sub titlul „De Ziua Învierii”, Horia Sima scria: „Știrile care ne ajung în țară semnalează între multe lucruri triste și un fapt îmbucurător: o considerabilă afluență în biserici, o nemaicunoscută participare la slujbele religioase. Duminica și sărbătorile, lăca- șurile finte sunt pline de credincioși. Nu se mai întâlnește apoi acea lume ușuratică și nepăsătoare în bisericile din marile orașe, ci o mulțime îndurerată, care se prosternă cu evlavie în fața lui Dumnezeu”.