Main menu

header

805 25 1de Călin Popa şi Adrian Pătrăuceanu

Fascinantul kimono, o piesă tradițională japoneză cunoscută în toată lumea, este aidoma poporului japonez: simplu, dar sofisticat, plin de personalitate, dar fără epatare, funcțional, dar și elegant. Încărcătura istorică și estetică a unei astfel de vestimentații vine din timpuri imemoriale cu o mulțime de simboluri.

O rochie în formă de „T”

805 25 2Tradus ca „un lucru care se poartă pe umeri”, kimono este îmbrăcămintea tradițională a Japoniei. Fascinația pe care o exercită această cultură în toată lumea se răsfrânge și asupra kimonoului, studiat, înainte de orice, pentru capacitatea de a rezista vremurilor, acest tip de haină tradițională fiind foarte populară și în prezent. Piesa atât de vestită este, practic, o rochie în formă de „T”, cu mâneci pătrate, montată cu partea stângă peste cea dreaptă atâta vreme cât cel/a care poartă kimonoul este în viață. Orice kimono este purtat obligatoriu cu un accesoriu numit „obi”, un ansamblu plasat la jumătatea corpului, precum și cu „tabi”, șosetele specifice acestei ținute.

Obligatoriu pentru luptătorii de sumo

805 25 3În mod tradițional, kimonourile vin într-o mulțime de forme, pentru tot atâtea simboluri. Astfel, această piesă poate reflecta dacă purtătorul este căsătorit, dacă merge la un eveniment, dacă este o persoană situată pe o poziție socială înaltă, dacă este bărbat, femeie sau copil etc. Chiar dacă în Japonia modernă kimonoul nu mai este o vestimentație de fiecare zi, acest veșmânt tradițional este omniprezent la festivaluri, la ocazii publice, la evenimente formale, la nunți sau la înmormântări. De asemenea, persoanele mai în vârstă poartă des kimono, piesa fiind regăsită și în lumea exclusivistă a gheișelor și a luptătorilor de sumo, aceste categorii purtând obligatoriu în public kimonoul.

Se recoase de mână după fiecare spălare

Kimonourile sunt realizate dintr-o pânză numită „tanmono”, o bucată de material lungă de 11,5 metri și lată de 36 de centimetri pentru piesele dedicate femeilor și de 12,5 metri lățime și 42 centimetri lățime în cazul bărbaților. Un sul de material este utilizat pentru un singur kimono, iar dacă clientul are dimensiuni mai neobișnuite, țesătura trebuie comandată la dimensiuni speciale. Una dintre caracteristicile cele mai interesante ale kimonoului este posibilitatea ca acesta să poată fi recusut după spălare, printr-o metodă ancestrală de coasere de mână care împiedică materialul să se destrame. Așa se face că cele mai scumpe și mai sofisticate kimonouri, în special cele din mătase fină, sunt spălate și recusute manual și în prezent, exact ca în urmă cu sute de ani.

Element de „cultură națională” cu origini… chinezești

805 25 4Chiar dacă vechiul kimono este de fapt o modă importată din China, valurile istoriei au făcut ca, la un moment dat, în jurul anului 1200, japonezii, care deja adoptaseră acest tip de îmbrăcăminte, să nu mai aibă acces la piesele chinezești și astfel s-a născut kimonoul tradițional japonez, element de „cultură națională” pe care îl cunoaște astăzi o lume întreagă, fiind asociat direct cu toată simbolistica tradițională a Țării Soarelui-Răsare. Japonezii au stilizat foarte mult „rochia” chinezească, rotunjind kimonoul la gât, croind mânecile în formă de tub și extinzându-l deopotrivă la femei și la bărbați din toate categoriile sociale. Ulterior, canoanele modei din Japonia au modificat, subtil dar definitoriu, forma kimonoului și i-au dat o certă individualitate japoneză.

Vedetă a modei și imagine a statutului

În epoca Edo, între anii 1603 şi 1867, kimonoul a cunoscut o înflorire spectaculoasă, devenind o adevărată bijuterie vestimentară. De la aristocrație la samurai, kimonoul era deopotrivă vedetă a modei și imaginea statutului unei persoane. În acest context, pentru a se deosebi unele de altele, clasele japoneze „umblau”, înainte de toate, la forma, țesătura și culoarea kimonoului, care devenea astfel ca un simbol al apartenenței, asemănător unui sigiliu. Pe de altă parte, forma inițială, croiala, stilul de coasere și funcționalitatea de bază ale kimonoului au rămas neschimbate, atestând tradiționalismul societății japoneze.

Marinarii l-au purtat până în urmă cu un secol

805 25 5De la un moment dat înainte, mai precis în perioada erei Meiji, când Japonia s-a deschis spre cultura occidentală, kimonoul a început să intre într-un declin foarte lent, dar permanent. Dacă la început a fost nevoie de un edict imperial pentru ca oamenii de ordine, profesorii sau lucrătorii de la căile ferate să treacă la veșminte occidentale, odată ce bărbații japonezi au văzut ce libertate de mișcare le ofereau pantalonii veniți din vest, au renunțat foarte repede la kimono. Doar în cazul femeilor procesul a fost mai îndelungat, aspect care se observă și astăzi. Se poate menționa, totuși, că abia în perioada interbelică marinarii și elevii de școală primară din Japonia au schimbat kimonourile pe uniforme de inspirație occidentală.

Proiect de includere în Patrimoniul Mondial UNESCO

Kimonoul a avut nenumărate „reveniri” spectaculoase în prim-planul vestimentației japoneze. De fiecare dată când societatea niponă traversează o perioadă dificilă, această piesă încărcată de simbolistică și de istorie se întoarce în forță, ca pentu a coagula energiile naționale pentru un nou început. S-a întâmplat după un mare cutremur din anul 1923, din Kantō, când au intrat în fabricație kimonouri pentru toată lumea, făcute din resturi de lână și de mătase, mult mai ieftine și care s-au dovedit extraordinar de populare. Anii următori au consemnat apariția kimonoului produs în serie, foarte apreciat pentru gama bogată de culori și designul inovator. Și, chiar dacă societatea japoneză a trecut aproape în totalitate la moda din Occident, kimonoul rămâne un adevărat simbol național. În anul 2019, primarul din Kyoto a anunțat că Japonia lucrează la un proiect numit „Kimono Culture”, prin care această piesă vestimentară tradițională să fie inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Pentru o gheișă, adevărată celebritate a Japoniei moderne, un kimono poate cântări 20 de kilograme și este purtat doar o dată

Kim Kardashian, acuzată de „lipsă de respect“ şi de „ignoranţă“

805 25 6În vara anului 2019, starleta Kim Kardashian stârnea un scandal legat de kimono. După ce a cerut înregistrarea termenului „Kimono” pentru o linie de produse proprii, reacțiile au explodat, notează „The New York Times”. Mai precis, după juxtapunerea acestui termen sacru pentru niponi pe unele imagini cu femei aproape dezbrăcate, istoricii și etnologii s-au grăbit să-i reamintească vedetei că noțiunea de kimono nu are nicio asociere cu lenjerie intimă. Kim Kardashian a încercat să se explice și să se scuze, dar revolta era mult prea extinsă. Imediat după lansarea unei petiții numite #KimOhNo, în care starleta era acuzată de „ignoranță” și de „oribilă lipsă de respect pentru cultură”, semnaseră apelul zeci de mii de persoane.