Main menu

header

cotnari wide

686 17 1de Florica Pintea şi Adrian Barna

Dependența de internet și, cu precădere, de rețelele de socializare a ajuns să genereze semnale de alarmă în toată lumea și chiar să fie considerată o afecțiune psihică atunci când se depășesc anumite limite. O demonstrează faptul că, recent, Asociația Americană de Psihiatrie a nominalizat și acest tip de dependență pentru a fi introdus în ediția a V-a a documentului „Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders”.

Beneficii remarcabile, riscuri pe măsură

În opinia psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, dacă este folosit în mod echilibrat, Facebook oferă nenumărate avantaje pentru utilizatori, precum: interac- țiune, distracție, comunicare pe diverse teme de interes, cunoașterea unor persoane noi, menținerea la curent cu noutăţile și evenimentele din zona de interes a utilizatorului, anunțarea persoanelor interesate despre activitatea și evenimentele organizate, întâlniri de grup etc. Cu toate acestea, dacă se trece un anumit prag al utilizării, Facebook poate crea o dependență destul de serioasă, care va atrage după sine alte efecte negative. „Pe lângă multiplele avantaje, rețelele de socializare sunt însă și o mare problemă pentru cei care investesc foarte mult timp în ele. Utilizarea în exces și fără o triere minimă a persoanelor cu care comunicăm poate afecta aptitudinile nonverbale, ca de exemplu menținerea contactului vizual în timpul unei conversații, coordonarea limbajului verbal cu cel nonverbal și paraverbal”, susține specialistul.

Pericol de izolare socială și ruină financiară

686 17 2Ca orice altă dependență, și cea de rețelele de socializare poate crea o variațiune pe tema a ceea ce este denumit generic „sevraj”. Mai precis, dependența de Facebook poate declanșa o nevoie de satisfacție imediată și, evident, apariția frustrării atunci când aceasta lipsește. „Poate apărea acumularea de nemulțumire atunci când utilizatorul nu poate folosi site-ul zilnic, scăderea stimei de sine atunci când postările sale nu sunt citite, nu primesc aprecieri (like-uri), scăderea capacității de concentrare, deconectarea treptată de lumea reală, degradarea relațiilor de familie, distrugerea carierei sau chiar ruinarea financiară, izolarea socială, interpretarea greșită a relațiilor interumane, dificultăți de relaționare etc.”, explică Laura-Maria Cojocaru. Există și riscuri chiar mai mari, cum sunt, în cazuri extreme, tulburările psihice, hărțuirea psihică, morală, sexuală, afectarea imaginii publice, profesionale, personale, vulnerabilitatea în fața spărgătorilor de locuințe, a violatorilor sau chiar a pedofililor.

„Prietenii virtuali” pot să nu fie ceea ce susțin...

Pe lângă moderație în utilizare, specialiștii recomandă și o atenție sporită acordată mediului în care atât de mulți vor să se afirme și să fie activi. Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, pot fi evitate cazurile extreme atât timp cât există un control asupra listei de prieteni, care să fie cunoscuţi şi în viaţa reală. Dacă, totuşi, doriți să vă faceți noi prieteni în mediul virtual, specialistul recomandă acceptarea în lista de prieteni doar a persoanelor cu profil complet, cu poză, cu date de contact verificabile, întrucât s-a sesizat un număr tot mai mare de conturi false pe Facebook, create din varii motive: marketing, hărţuire, şantaj, spionare etc.

„Le recomand utilizatorilor de Facebook să nu-şi dea întâlnire cu persoane cunoscute pe astfel de rețele decât în locuri publice și doar dacă au un minimum de siguranță că știu cine este și unde să găsească acea persoană în cazuri extreme. De asemenea, tinerele în special trebuie să aibă mare grijă la cei care se dau drept terapeuți de orice fel. O persoană care vrea să ajute cu adevărat spune cine este. Dacă se ascunde în spatele unei poze impersonale și oferă tot felul de avantaje, sunt toate șansele să vrea să inducă în eroare, pentru a obține cu totul altceva. Dacă vrei să ajuți cu adevărat, nu ai nimic de ascuns şi oferi transparenţa cuvenită”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru.

Dependența de Facebook are, la nivelul creierului, aceleași repere ca acelea depistate în cazul dependenților de droguri (livescience.com)

Semnele adicţiei

Potrivit evaluării menționate de Bergen Facebook Addiction Scale, cei care prezintă semnele adicției sunt cei care răspund cu „des” sau „foarte des” la următoarele afirmații:

  • petreceți foarte mult timp gândindu-vă la Facebook sau planificând cum să folosiți rețeaua de socializare;
  • simțiți o nevoie imperioasă de a utiliza Facebook tot mai mult;
  • folosiți Facebook pentru a uita de probleme personale;
  • ați încercat să vă detașați de Facebook fără succes;
  • deveniți neliniștit și nervos atunci când nu aveți acces la Facebook sau când acest lucru vă este interzis;
  • utilizați Facebook atât de mult, încât a ajuns să aibă un impact negativ asupra jobului sau a studiilor.

Ca în cazul altor dependențe, și aceasta poate fi combătută. Rețetele succesului desprinderii de Facebook sunt asemănătoare cu cele din cazul renunțării la alcool, de exemplu, notează lifewire.com. Mai precis, măsurați exact timpul pe care îl petreceți pe rețeaua de socializare, ca să știți ce dimensiune are în realitate problema. Apoi puteți trasa o limită peste care să nu mai alocați timp pentru Facebook. De asemenea, puteți ține un jurnal în care să vă vizualizați progresele zilnice. Și soluția „extremă” ar putea da roade, dacă sunteți suficient de deciși: ștergeți pur și simplu contul de Facebook, întrucât simpla dezactivare este o soluție de mijloc, care vă poate face să vă reîntoarceți la vechile obiceiuri.