Main menu

header

31-13-1de Gabriela Niculescu

Marioara Murărescu este enciclopedia vie a folclorului românesc. În emisiunea „Tezaur Folcloric”, pe care o realizează de 29 de ani, s-au lansat cele mai mari nume de astăzi ale cântecului popular şi au fost descoperite adevărate talente. „Tezaurul” este una dintre cele mai longevive emisiuni din România şi este difuzată de TVR 1 duminica, de la ora 15:00. Viaţa Marioarei Murărescu este desprinsă, parcă, din alte timpuri. Nu s-a dat bătută în lupta cu nemilosul cancer la sân şi nu a abandonat televiziunea. Astăzi se bucură de o familie specială, de dragostea nemărginită a publicului şi îşi doreşte să finalizeze trei proiecte. În rândurile următoare veţi descoperi o impresionantă lecţie de viaţă.

„Cântecul îşi câştigă dreptul de a fi folclor în timp”
31-13-2Marioara Murărescu s-a născut în Bucureşti, în familia unui preot, dar vacanţele le-a petrecut la ţară. „Am fost un copil privilegiat din multe puncte de vedere. M-am născut într-o lume specială, într-o casă de oameni care veneau de la ţară şi care au păstrat bunul-simţ al ţăranului. Eu am venit pe lume la 18 ani de la căsătoria părinţilor mei. Pentru că nu avuseseră copii, s-au apropiat foarte mult de nepoţi şi poate că dragostea pe care au arătat-o faţă de ei i-a ajutat să aibă copilul lor. Părinţii şi bunicii mei erau oameni extraordinari, care ştiau nu doar cum să-şi crească copiii, dar şi să-i ferească de griji. Nu discutau în faţa mea despre problemele lor”, spune realizatoarea.
Iarna, când gerul desena flori pe geam, copila Marioara se învelea cu plocade, păturile miţoase tradiţionale. Dimineaţa, găsea pe colţul plocadului o crenguţă cu alune lăsată de bunicul său, pe care nu apuca să-l vadă, dar ştia că trecea pe la ea. Tot acolo s-a cuibărit cântecul popular în sufletul său şi nu s-a mai dat dus: „Într-o casă de preot, îţi dai seama cât de mult este iubită muzica... Ascultam la radio piese de mare valoare, artişti adevăraţi. Aşa am căpătat admiraţia pentru lucrurile de valoare şi, de aceea, în multe emisiuni, reiau împreună cu interpreţii de azi melodii vechi. Trebuie să le dăm viaţă în continuare, pentru că acolo este izvorul adevărat. E cert că totul este în mişcare, la fel folclorul şi interpreţii săi, dar eu am învăţat de la profesorii mei că un cântec îşi câştigă dreptul de a fi folclor în timp. Aceasta îi dă valoare. Anumite piese pe care le ascultăm acum, create la comandă, n-au acest certificat de garanţie dat de timp”.

Drumul de la soprană la realizatoare tv
31-13-3Unul dintre regretele pe care le are astăzi „mama artiştilor populari” este că nu a profitat cât trebuia de înţelepciunea părinţilor săi. Dacă ar putea întoarce timpul ar sta mai mult de vorbă cu tatăl său şi ar şti ce să-l întrebe. Atunci, preocupările cu studiul şi serviciul i-au răpit clipele în care putea s-o facă. Dar îşi aminteşte cu drag de cei care i-au dat viaţă: „Mama, în afara faptului că era foarte frumoasă, era foarte talentată şi înclinată spre artă. Era elevă la Institutul Pedagogic din Câmpulung Muscel, cânta la vioară şi picta. În sat, ca preoteasă, i-a fost drag să lucreze costume populare şi covoare, pe care le am şi acum. Iubea florile, iar grădina noastră avea în fiecare sezon câte o culoare”.
De la mama sa a moştenit pasiunea pentru instrumente muzicale, la pian cântă de la vârsta de 4 ani, iar bunicul său iubea cavalul. Astfel, muzica era la loc de cinste în familia Marioarei Murărescu şi s-a transmis din generaţie în generaţie. „Nu pot uita cât a umblat mama să-mi cumpere o pianină... Se găseau multe, dar erau recondiţionate doar pe exterior. A mers cu un specialist să-mi ia una de calitate, acordată, pe care o păstrez şi acum”, ne-a mărturisit realizatoarea.
O operaţie la amigdale a împiedicat-o să-şi urmeze visul de a deveni soprană. Atunci, un doctor foarte bun a sfătuit-o să facă altceva. Nu i-a fost greu să se reorienteze, pentru că nu s-a depărtat prea mult de dragostea faţă de muzică. S-a axat pe partea teoretică şi a făcut legătura cu folclorul. A absolvit Conservatorul cu nota 10, iar prin repartiţie guvernamentală a ajuns la radio. Realizând timp de cinci ani o emisiune valoroasă, i s-a făcut propunerea să facă acelaşi lucru în televiziune. „M-am bucurat, am acceptat, dar nu ştiam ce mă aşteaptă. Să depinzi de o echipă de 50 de oameni este cu totul altceva”, şi-a amintit Marioara Murărescu.

„În TVR am fost ca acasă”
31-13-5După 29 de ani de consecvenţă şi succes în toate colţurile ţării, realizatoarea tv este acum o piatră de rezistenţă. „Foarte mulţi şi-au început drumul în «Tezaur Folcloric» şi nu întâmplător. Aşa a fost gândită emisiunea. Am considerat că emisiunea nu înseamnă numai înregistrările interpreţilor vechi din arhive, ci folclorul în sine, care poate fi preluat şi trebuie preluat de generaţiile de interpreţi pentru a primi continuitate şi valenţe noi. De aceea avem obiceiul să spunem că folclorul este tânăr ca frunza verde”.
În anul 2009, preşedintele Traian Băsescu a decorat-o cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler, dar cea mai mare satisfacţie a muncii sale o reprezintă dragostea publicului, oferită nu doar când apare pe scenă, ci şi când oamenii o întâlnesc pe stradă. „Zâmbetele şi salutările lor calde îmi umplu sufletul”, ne-a mărturisit doamna folclorului românesc.
O altă satisfacţie şi realizare o reprezintă concursul „Muguri de tezaur”, aflat sub egida emisiunii sale. „Mergeam prin ţară cu acest concurs ce se adresa interpreţilor tineri şi veneau «gâgâlici» care mă trăgeau de fustă şi mă întrebau: «Doamna Marioara, noi de ce nu putem să cântăm pe scenă?» Erau nişte limite de vârstă. Atunci am zis că este bine să le dau şi lor această bucurie, cu un concurs uşor, nu unul la care să plângă după clasamente. Văzându-i îmbrăcaţi în port popular, atât de mici şi spunând că au costumaşul de la bunica lor, că l-a purtat şi mama lor când era mică, realizezi cum se păstrează tot, nu doar cântecul. Chiar dacă aceşti copii nu vor face performanţă în folclor, îşi vor aminti că au urcat pe scenă în costum popular”.
Succesul Marioarei Murărescu a fost apreciat şi dorit şi de televiziunile private din România, care nu au ezitat să o curteze, dar statornicia moştenită de la tatăl său nu a lăsat-o să părăsească TVR. „Tot ce am realizat o viaţă întreagă se află în videoteca TVR-ului. Nu puteam întoarce spatele unor lucruri ce înseamnă nu doar eforturi, ci şi bucurii. Colegii mei au fost îngeri păzitori pentru mine. Poate de aceea mi-e dragă Televiziunea Română. Pentru că acolo am fost ca acasă şi am simţit că sunt iubită”.

Nepotul moşteneşte pasiunile bunicii
31-13-4Marioara Murărescu are un fiu, Petre, în vârstă de 29 de ani. Aceeaşi vârstă o are şi „Tezaur Folcloric”, cel de-al doilea copil al său. Îndrăgita realizatoare ne-a mărturisit că atât emisiunea, cât şi copilul său au crescut împreună: „Fiul meu mă însoţea la spectacole în diferite zone din ţară. A avut prilejul să cunoască oameni, să afle de mic ce înseamnă această lume a folclorului. Iar mama este cea care m-a sprijinit enorm. A fost şi rămâne îngerul meu păzitor”.
Petrişor, cum îl alintă mama sa, a studiat psihologie-sociologie, iar doamna Murărescu ne-a spus că a moştenit un fond sufletesc extraordinar, acelaşi pe care-l are şi soţia sa, Oana. Împreună i-au dăruit cel mai de preţ cadou, un nepoţel, acum în vârstă de 5 ani, Andrei Petre. Merge la o grădiniţă în limba germană, învaţă să cânte la pian şi la vioară şi a moştenit pasiunea bunicii pentru obiectele vechi. „A găsit o vioară care a fost a mamei mele şi pe care generaţii de copii au batjocorit-o. De câte ori vine la mine vrea să deschidă cutia cu vioara veche”, a mărturisit mândra bunică.

Nu s-a lăsat doborâtă de cancer
Cei mai recenţi trei ani din viaţa vedetei TVR nu au fost cei mai buni de până acum, dar cum ce nu ne omoară ne-ntăreşte, Marioara Murărescu a dovedit că a fost tare şi că a devenit un om extraordinar de puternic. Cancerul la sân a supus-o la două operaţii grele şi la cure cu citostatice. Cum a învins boala? „Am avut permanent sprijinul familiei şi al colegilor de muncă, datorită cărora n-am întrerupt activitatea. Au fost zile în care dimineaţa mergeam la citostatice, iar seara eram pe scenă, la spectacol. Niciodată copilul meu nu m-a lăsat să cad. Întotdeauna a avut putere să-mi ridice moralul, iar familia mi-a fost cel mai bun medicament. Mă bucur că am putut să trec peste momentele grele şi că Dumnezeu m-a ajutat. Este imposibil să nu ajute toate gândurile bune care mi s-au transmis de pretutindeni. Poate că şi rugăciunile părinţilor mei m-au ajutat să trec peste probleme. Am învăţat de la tatăl meu că întotdeauna o suferinţă te face mai puternic. A fost o vreme în care mulţi se interesau de starea mea şi doreau să realizeze interviuri. Nu am vrut să apar aşa, pentru că mie nu-mi place să mă vait. Dar ultimele analize mi-au ieşit foarte bine şi am hotărât să apar în diverse emisiuni şi, poate, astfel să fac un bine, să dau un pic de curaj oamenilor care trec prin clipe grele, să ştie că Dumnezeu are pentru fiecare pregătită o soluţie şi să le mulţumesc celor care s-au gândit şi s-au rugat pentru mine. Nici nu pot să nu amintesc de doctorii care s-au ocupat de mine la Spitalul Fundeni, cu tot profesionalismul şi cu toată dragostea, profesor doctor Alexandru Blidaru, care m-a operat, şi oncologul meu, doamna doctor Cristina Ianculescu”, ne-a spus realizatoarea tv.

Trei planuri măreţe: două cărţi şi un doctorat
Doamna Murărescu are trei planuri de îndeplinit. Şi nu orice planuri: „Sper ca Dumnezeu să mă ajute să mă mobilizez şi să-mi susţin lucrarea de doctorat, pentru că am făcut o pauză lungă din pricina bolii, apoi vreau să scot o carte cu gânduri pe care le-am adunat despre «Tezaur Folcloric» de la personalităţi şi colaboratori dragi şi mai am în proiect o carte despre concursurile «Moştenitorii» şi «Muguri de Tezaur». Vreau să arăt că oamenii care au făcut primii paşi în aceste două concursuri ale emisiunii au ajuns undeva”.

Bucuria drapelului naţional
Marioara Murărescu ne-a dovedit că este un om deosebit, cu suflet cald, iar Ziua Naţională a României îi trezeşte amintiri sensibile. „În emisiunile noastre, întotdeauna am ţinut cont de amintirile neamului românesc, păstrate în cântec. Urmărind folclorul am ajuns de multe ori la Ţebea şi la Alba Iulia. Îmi amintesc acum de vremurile în care eram foarte tânără şi urmăream la televizor diferite emisiuni despre succesul sportivilor noştri, iar când auzeam cântându-se imnul şi vedeam cum se ridică tricolorul, îmi spuneam mereu că eu n-am ajuns niciodată să se ridice steagul pentru mine. Ulterior, am fost la diverse manifestări de televiziune, iar la un anumit concurs a trebuit să ţin o conferinţă şi lângă mine era steagul. În sfârşit, am avut şi eu această bucurie, deşi poate părea o copilărie”, a spus vedeta TVR-ului.

„Dumnezeu a vrut să mă scuture din când în când“

31-13-6Pierderea tatălui său într-un accident de maşină produs în urmă cu 33 de ani a fost primul prag greu de trecut pentru Marioara Murărescu. A urmat un accident personal, în 1998, din cauza căruia un plămân i s-a umplut cu doi litri de sânge. Atunci, ca şi altă dată, în cazul unei melene, a fost salvată de profesor doctor Mircea Beuran. Anul ’95 a fost iar unul de doliu pentru doamna Murărescu, pierzându-şi mama. „Aşa a vrut Dumnezeu, să mă scuture din când în când, să-mi dea ocazia să mă gândesc că există lucruri care nu trebuie uitate şi, oricâte aspiraţii am avea, trebuie să ne întoarcem acolo unde trebuie să plecăm genunchii”, ne-a spus doamna folclorului românesc.

Ceasul ascuns de teama comuniştilor

Ziua de 1 Decembrie îi aminteşte doamnei Murărescu şi de un obiect special, încărcat de semnificaţii. „Într-o magazie din casa bunicilor erau obiecte vechi, extraordinar de frumoase. Acolo am găsit un ceas cântător pe care bunicii l-au ascuns bine, să nu fie descoperiţi cu el în anii comunismului, iar cheia au pus-o separat. L-am întrebat pe unchiul meu unde este. Într-un final am găsit-o, am dus ceasul la reparat, iar acum cântă... «Deşteaptă-te, române!»”, ne-a mărturisit realizatoarea tv.