de Gabriela Niculescu
- Milioane de români au urmărit emisiunea „Românii au talent“
„Românii au talent” este show-ul care a reuşit să rupă barierele ratingului la noi în ţară, înregistrând audienţe-record în cele zece ediţii ale sale. În a doua zi de Paşte, postul Pro TV a difuzat în direct finala concursului, iar „minutul de aur”, cel al anunţării câştigătorului, a ţinut în faţa televizoarelor aproximativ 3,3 milioane de români. Numărul impresionant de participanţi la preselecţii, talentele nebănuite, show-urile incendiare de pe scenă şi marketingul profesionist au fost ingredientele perfecte ale reţetei de succes. Dintre cei 12 finalişti, Adrian Ţuţu, rapperul de 19 ani cu o poveste de viaţă impresionantă, a câştigat premiul de 120.000 de euro.
„Tata a decedat în timp ce mama era la spital”
Adrian Ţuţu s-a născut în Bucureşti, însă, când avea 4 ani, părinţii au decis să se mute în Focşani împreună cu cei trei copii. Sora lui Adrian fiind mai mare cu zece ani decât el, iar fratele său, cu 11. Problemele financiare, grija zilei de mâine şi datoriile i-au pus pe ambii părinţi la pământ cu moralul. „Tata, care suferea de diabet, a făcut complicaţii ale bolii pe sistem nervos - paralizie, orbire parţială, blocaj renal - şi, în cele din urmă, a decedat, toate acestea într-un timp foarte scurt. Aveam 5 ani atunci şi ştiu doar că eram lumina ochilor săi, eram cel mai răsfăţat şi golul lăsat în sufletul meu a fost mare, pe măsura dragostei ce mi-a dăruit-o. În timp ce tata era în agonie, mama se chinuia cu o depresie cruntă în spitalul de psihiatrie din Focşani. Tragedia a făcut ca tatăl meu să decedeze în timp ce mama era la spital. Ea a fost pusă în faţa faptului împlinit, fiind externată pentru a merge la înmormântare. A fost foarte greu pentru noi, şi mai ales pentru ea, depresia instalându-se definitiv în sufletul său, ca un coşmar”, îşi începe Adrian povestea vieţii.
„Moartea sa a fost un accident cumplit”
Fraţii i-au povestit că atât ei, cât şi familia mamei s-au chinuit mult cu ea atât acasă, cât şi în spitalele de psihiatrie, pentru a o ajuta să-şi revină. Avea momente când era lucidă, însă erau prea puţine. „Ţin minte, deşi aveam doar 9 ani, că sora mea nu reuşise să fie alături de noi, pentru că era la Bucureşti la facultate, iar fratele meu era plecat la oraş, unde îşi găsise un loc de muncă. Eram doar eu şi mama. Ea era foarte tulburată, nu putea dormi deloc, iar medicamentele nu o ajutau. În acea zi, la 22 decembrie, făcea pregătiri pentru Crăciun. Împodobisem bradul împreună, spălase rufe, dar era foarte tulburată, nu-şi găsea locul. Eu am coborât până la un prieten din bloc şi, în minutul următor, o bătaie în uşă anunţa că s-a întâmplat ceva. Un vecin spunea că cineva a căzut de la etaj. Am coborât într-un suflet, simţind că este mama. Din păcate, aşa a fost. Căzuse şi zăcea jos, pe asfalt. Era întreagă şi fără lovituri, Dumnezeu mi-o lăsase în amintire aşa frumoasă cum era. Acea imagine mă urmăreşte şi acum. Cei din jur erau alarmaţi, am vrut să mă apropii, dar nu am reuşit şi, din nefericire, nu am apucat să o pup pentru ultima dată. Moartea a intervenit în noaptea de 23 decembrie, în urma unor complicaţii interne. Uneori spunea că ar vrea să zboare - erau gândurile sale haotice determinate de boală. Aş vrea să înţelegeţi că moartea mamei a fost un accident cumplit, ca urmare a acestei urâte depresii, nu a fost o sinucidere! Mama nu avea cum să ne părăsească în mod voit, eram totul pentru ea”, mărturiseşte Adrian cu lacrimi în ochi.
„Mi-am găsit refugiul în prieteni şi în dans”
Fratele lui Adrian a plecat în Italia să lucreze, iar sorei sale, fiind la facultate în Bucureşti, îi era greu să facă naveta, astfel că băiatul a ajuns în grija bunicii. „Deşi am avut tot ce mi-a trebuit, în sufletul meu lipsea ceva. Astfel mi-am găsit refugiul în prietenii mei şi în breackdance, încercând să fac din asta un viitor. Dansam peste tot, la balurile bobocilor, pe stradă, în cluburi şi făceam repetiţii zilnice. Apoi am compus prima mea melodie, «Poveste». Se întâmpla prin 2007. Dacă mă gândesc mai bine, făceam versuri încă din şcoală, am scris pentru mama mea, aceasta fiind o modalitate de a-mi alina sufletul. O dată ce am cunoscut muzica, o simţeam în suflet, voiam mai mult de la mine. Plecam de la bunici, veneam în apartamentul unde copilărisem şi compuneam versuri. Simţeam că trăiesc ceea ce scriu, muzica era singurul lucru în care mă regăseam şi în care puneam mult suflet”, spune tânărul rapper.
„În drum spre preselecţii am compus piesa câştigătoare”
Bunicii lui Adrian nu îi plăcea faptul că el îşi dorea să facă muzică, iar la vârsta de 15 ani puştiul a plecat în apartamentul lăsat de părinţi şi a hotărât să stea singur şi să compună, crezând că va fi uşor şi că va reuşi. A fost nevoit să lucreze pe şantier, să poată avea o pâine pe masă. Dar nimic nu l-a oprit. Chiar dacă a suferit şi a răbdat de foame de multe ori, a închis ochii şi a sperat să-şi îndeplinească visul, şi când va privi spre cer să simtă că şi părinţii săi sunt mândri de el.
În septembrie anul trecut, Adrian a primit un telefon care-i dădea vestea preselecţiilor pentru „Românii au talent”. S-a înscris, dar nu avea bani pentru a ajunge la Constanţa. Părinţii unui prieten l-au susţinut financiar şi acelaşi prieten l-a ajutat să compună negativul piesei. „Se făcuse cinci dimineaţa şi trebuia să plec spre Constanţa. Aveam negativ, dar nu aveam versuri. Mi-am luat un caiet, un pix şi, în drum spre preselecţii, am compus piesa câştigătoare, pe care am cântat-o în emisiune. A fost prima dată în viaţă când m-am simţit împlinit”, a mărturisit Adrian.
În momentul în care a auzit că este câştigătorul concursului, Adrian şi-a primit premiul cu mâinile tremurânde, spunând că este cea mai mare realizare a sa. „Chiar nu ştiu ce o să fac cu banii. Voi continua cu muzica, vreau să îmi termin şcoala, să urmez Conservatorul şi cred că mă voi muta în Bucureşti”, a încheiat el.
În finala megashow-ului „Românii au talent” au ajuns 12 concurenţi din domenii foarte diferite. Pe locul al doilea s-a clasat Iustin Narcis Ianău (foto), copilul de 16 ani, care a impresionat audienţa cu vocea sa de contratenor. Locul trei pe podium a fost ocupat de Dinu Valentin, pe care Andra îl consideră deja „un coleg de breaslă”, propunându-i chiar să facă un duet. Cristina Bondoc şi Alina Dincă au reuşit să ridice sala în picioare datorită vocilor lor impresionante, Cosmin Agache a şocat prin talentul incontestabil de a face beatbox, Ştefan Florescu a fost un as în materie de jonglerii cu mingea, trupa Ballance a făcut o demonstraţie de forţă şi echilibru uluitoare, trupa Akikai ne-a demonstrat că artele marţiale pot fi îmbinate într-un spectacol fabulos, Mădălina Felea şi-a arătat talentul desăvârşit la gimnastică la bară, Luca Valentin ne-a încântat cu abilităţile şi jongleriile de barman ultracalificat, în timp ce familia Luca ne-a făcut să fim mândri de dansul popular românesc.
- 4,3 milioane de români este recordul de audienţă medie al emisiunii „Românii au talent”.
„Mă simt foarte emoţionat. Nu mai am cuvinte. Vă mulţumesc! Toată viaţa mea v-o dăruiesc vouă şi sper ca melodiile mele să fie un mesaj bun pentru voi“ (Adrian Ţuţu, după ce a aflat că este câştigătorul concursului)