Main menu

header

22-12-2de Gabriela Niculescu


Oana Cuzino a urmat Medicina, iar pasiunea pentru jurnalism a determinat-o să împletească aceste două meserii, realizând de aproape zece ani emisiunea de succes „Ce se întâmplă, doctore?” (CSID), difuzată de Pro TV. Frumoasa prezentatoare nu poate trece neobservată, fiind una dintre cele mai rafinate apariţii din showbiz-ul autohton. Este căsătorită şi are o fetiţă superbă, Naomi, de 7 ani. Oana cunoaşte foarte bine fericirea, adică „acea stare care îţi dă în mod natural puterea şi înţelegerea să accepţi cu calm şi stăpânire tot ceea ce se întâmplă în jur”, după cum spune chiar ea.

„Aveam o gaşcă poznaşă”
- Făcând o întoarcere în timp, ce-ţi aminteşti din copilărie?
- Eram un copil foarte activ, vesel, aveam zeci de prieteni şi mă implicam cu plăcere în orice. Trăiam perioada în care nu ştiam să zic „Nu”. Mereu făceam tot felul de pozne, singură, cu prietenii ori cu fratele meu, care este mai mare cu patru ani. Aveam o gaşcă poznaşă şi preferam mici glumiţe făcute trecătorilor, noi fiind blindaţi de gard şi de tufele de verdeaţă. Sunt însă lucruri destul de nevinovate, care stârneau zâmbete. Nimic grav.

- A existat vreo influenţă din familie când ai decis să urmezi Medicina?
- A existat. Tot prin prisma fratelui meu am fost atrasă de Medicină, dar mai ales de lumea „mediciniştilor”.

- Care e cea mai frumoasă amintire pe care o ai din anii facultăţii?
- Prima vizită în care am fost primiţi, ca studenţi, în sala de operaţie. Eram atât de emoţionată, încât îmi aduc aminte chiar şi acum, minut cu minut, cum am trecut prin toate etapele sterilizării şi cum am memorat toate regulile pentru a nu pune în pericol pacienţii. Apoi au fost primul diagnostic „nimerit” şi laudele profesorului de Semiologie...

- Dacă nu ai fi ales acest drum, ce altceva ai fi făcut?
- Probabil că jurnalism. M-a atras această lume şi posibilitatea de a fi conectată la tot ceea ce este nou. Dacă ţi-o impune şi profesia, este cu atât mai plăcut.

- Ai scris câteva cărţi până acum. De unde această idee? Să ne mai aşteptăm la o carte?
- Am scris cărţile într-o perioadă în care lumea încă îşi mai căuta informaţiile în librării. Nu prea mă mai atrage în prezent ideea de a scrie o carte, poate beletristică, da, însă genul acesta, structurat pe informaţii şi sfaturi practice, nu. Noile formule de a comunica pe internet, zi de zi, sunt mult mai actuale şi mai interesante. Blogul este mult mai actual şi de interes.

„Ne deschidem mintea şi antenele către public”
- Emisiunea ta mai are puţin şi împlineşte zece ani de existenţă. Care este secretul longevităţii ei?
- Mereu ne reinventăm, ca abordare a subiectelor sau ca puncte de interes, mai ales că în ultimii ani sănătatea, frumuseţea şi menţinerea lor au devenit o preocupare de la vârste din ce în ce mai fragede. Aşa că ceea ce facem este să ne deschidem mintea şi antenele către public.

22-12-3- Spuneai pe blogul tău că românii nu au în tradiţie sportul, alimentaţia sănătoasă, iubirea de sine, îngrijirea, optimismul debordant şi curajul de a schimba radical ceea ce nu este bine. Şi totuşi... cum crezi că putem schimba macazul spre un stil de viaţă sănătos?
- La asta lucrăm împreună. Ne însuşim problemele şi le conştientizăm. Tradiţia este frumoasă, în general, dar dacă nu este sănătoasă putem să o transformăm. Mă bucur mult că oamenii încep să înţeleagă profund aceste lucruri şi, dacă acum zece ani eram priviţi cu reticenţă, acum lumea ne dă dreptate şi ne împărtăşeşte din părerile ei. Ceea ce e minunat.

- Consideri că suntem pe un trend ascendent în ceea ce priveşte alimentaţia şi mişcarea?
- Informaţiile au pătruns în plan mental, iar următorul pas îl reprezintă şi aplicarea lor. Încet, dar sigur. Cam aici ne aflăm, „între” paşi.

„De când mă ştiu consum câteva mere pe zi”
- Ai un ten luminos. Care este secretul?
- Încerc şi terapii moderne la saloane specializate, dar şi măşti naturale. În mod conştient, consum multe fructe, mai ales mere. De fapt, de când mă ştiu, de copil, mănânc câteva mere pe zi. În plus, folosesc produse de hidratare, dar nu exagerez cu ele.

- Ce sfaturi le dai celor care apelează la diete, mai mult sau mai puţin sănătoase?
- Când vine vorba despre diete, apelaţi la un medic nutriţionist, pentru a cruţa din timp, eforturi în zadar, precum şi frustrări.

- Ce înseamnă, pentru tine, fericirea?
- Fericirea este acea stare care îţi dă în mod natural puterea şi înţelegerea să accepţi cu calm şi stăpânire tot ceea ce se întâmplă în jur.

- Care crezi că sunt lucrurile care pot aduce echilibru şi armonie în viaţa fiecăruia?
- Cred că avem multe dintre ele, fiindcă noi, ca tradiţie, ţinem la familie, ne iubim şi ne preţuim copiii, părinţii şi fraţii. În acest model de solidaritate ar trebui să ne regăsim mai des şi să îl extindem. Asta ne ajută şi să nu mai fim atât de demoralizaţi la toate criticile care ni se aduc, de multe ori pe nedrept, de occidentali. Şi care nu fac decât să ne învrăjbească.

- Cum ar trebui să reacţionăm la factorii negativi care ne influenţează viaţa? Cum le putem diminua influenţa nefastă?
- Înfruntăm problemele cotidiene consolidându-ne interiorul şi echilibrul. Lucrând la propria valoare. Asta presupune gânduri bune, întărirea spiritului, alimentaţie bună, hidratare, sport şi preţuirea corpului. Un ritual de câteva minute zilnic, în timpul duşului de dimineaţă, de exemplu, în care să fim cu noi înşine şi să ne adunăm gândurile, autoîncurajându-ne, ne ajută să trecem mai stăpâni pe sine prin dificultăţile de zi cu zi.

„Naomi cântă la pian, la harpă şi călăreşte”
22-12-4- Ştiu că fiicei tale îi plăcea să te însoţească la filmări. Crezi că-ţi va călca pe urme?
- Nu cred. Ea este o artistă, dar are alte preocupări. Naomi cântă la pian, la harpă, mai nou călăreşte şi îi plac mult animalele. Ne asemănăm, dar ne şi completăm şi nu vreau să îi influenţez destinul în mod direct, ci să o ajut să şi-l împlinească pe al ei.

- Ce prieteni necuvântători mai are acum? Crezi că animalele îi responsabilizează pe copii?
- Da, îi ajută să vadă lumea şi din altă perspectivă, iar animalele, aşa simple cum sunt, sunt uşor de descifrat pentru copii. Ne ajută şi pe noi, părinţii, să le explicăm responsabilitatea, însă depinde la ce vârstă, pentru a nu le crea sentimentul de vinovăţie sau că nu îşi pot asuma grija altuia, doar fiindcă a uitat să îi schimbe apa sau să-l plimbe. Totul trebuie gândit şi implementat delicat în viaţa lor. Acum are trei căţei, un papagal vorbitor şi un cal.

„Datorită fiicei mele am reuşit să îmi înfrâng o mai veche reţinere faţă de animalele mari”
- Care crezi că sunt cele mai importante lucruri pe care Naomi le-a învăţat sau le-a deprins de la tine?
- Mă străduiesc să îi impun valori care o ajută pe ea în primul rând: consecvenţă, ambiţie, seriozitate, deschidere şi respect către oamenii din jur. Iubim lectura, iar cărţile ne ajută să ne relaxăm, dar şi să descoperim şi să ne autodescoperim.

- Am văzut că şi tu călăreşti. Îţi place echitaţia, practici acest sport?
- Da, tot datorită fiicei mele am descoperit-o şi am reuşit să îmi înfrâng o mai veche reţinere faţă de animalele mari, fiindcă, din păcate, nu prea am avut această ocazie în copilărie, născându-mă şi crescând în Bucureşti.

- Când te-ai căsătorit cu soţul tău, de origine israeliană, ţi-ai schimbat religia?
- Nu, nici nu s-a pus problema. Soţul meu şi familia sa sunt persoane cu o viziune modernă, care consideră calităţile umane mai presus decât apartenenţa la o religie.

- Spuneai că ţi-ar plăcea să-i faci o surioară sau un frăţior fiicei. Îţi mai doreşti acest lucru?
- Bineînţeles. Important este să ne dorim. Restul depinde de Dumnezeu!

„Mănânc lucruri sănătoase şi colorate“

22-12-1- Eşti un exemplu pentru toţi cei care vor să trăiască sănătos. Cum reuşeşti să-ţi păstrezi silueta şi care e stilul de viaţă pe care l-ai adoptat?
- Fac mişcare de trei ori pe săptămână la modul serios, cu un antrenor de Pilates, dar nu las să treacă o zi fără să mai fac ceva în plus: merg pe jos în ritm alert, alerg sau îmi fac un mic program de abdomene, genuflexiuni, sărituri pe kangoo boots (n.r. - ghete cu arcuri). În plus, sunt atentă să mănânc lucruri sănătoase şi colorate, care arată bine şi au un gust bun şi proaspăt.

„A scăzut vârsta îmbolnăvirilor grave la oameni“

- Care sunt cele mai serioase probleme de sănătate pe care ţi le semnalează telespectatorii şi cititorii „CSID”?
- Cele mai serioase probleme sunt legate de creşterea frecvenţei cu care întâlnim cancerul, de tiroidă, de exemplu. Apoi a scăzut vârsta îmbolnăvirilor grave la oameni, auzim tot mai des de infarct la tineri sau de forme mortale de cancer la tinere - în special din sfera ginecologică - sân, col uterin, ovare. La fel de importante mi se par problemele de sănătate ale copiilor, generate de creşterea greutăţii, de sedentarism şi de consumul de alimente nesănătoase de la o vârstă mică.

„Soţul meu şi familia sa consideră calităţile umane mai presus decât apartenenţa la o religie“

„Un ritual de câteva minute zilnic, în timpul duşului de dimineaţă, de exemplu, în care să fim cu noi înşine şi să ne adunăm gândurile, autoîncurajându-ne, ne ajută să trecem mai stăpâni pe sine prin dificultăţile de zi cu zi“