Main menu

header

492 10 2de Iulian D. Moleianu

Buruiana de trânji este una dintre plantele mai puţin cunoscute nouă. Cu toate acestea, efectele medicinei naturiste bazate pe esenţele sale au efecte nebănuite în tratarea afecţiunilor la nivelul pielii, a reumatismului, dar se spune că ne poate salva şi de anumite tipuri de cancer. În magazinele de specialitate o puteți găsi mai greu, tocmai de aceea vă spunem și cum să o recunoașteți în mediul său natural, dar și când să o recoltați.

Două tipuri de tratamente de succes

Buruiana de trânji este o plantă perenă, saprofită (adică se hrănește cu resturi de plante aflate în descompunere). Amestecată cu făină de porumb, se folosea în vechime la întărirea firelor de la urzeala războiului de ţesut în multe dintre satele bucovinene. Planta face parte din familia orhideelor, fiind, de fapt, o orhidee de pădure, și crește pe solul bogat în putregaiuri al pădurilor, mai ales al pădurilor de foioase. Datorită modului său de hrănire, rădăcinile sunt cărnoase, dezvoltate, încâlcite. Buruiana de trânji nu are clorofilă, iar fructul este o capsulă. Florile au culoare închisă, brună și miros a miere de pădure. Planta înflorește în lunile mai, iunie și iulie. În medicina populară românească, buruiana de trânji este cunoscută ca un important remediu în tratarea hemoroizilor. Tratamentul cel mai simplu împotriva acestora se face prin aplicarea capsulei sparte a plantei la nivelul leziunilor. Un alt tip de tratament este ceva mai amplu: o mână cu plantă se lasă la macerat în doi litri de apă, de dimineaţa până seara, iar apoi se filtrează. Planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă doi litri de apă clocotită, după care se acoperă, se lasă la răcit şi se filtrează din nou. La final, se combină cele două extracte într-un lighean, în care se va sta cu şezutul vreme de 20 de minute, adăugând din când în când apă caldă dacă este nevoie.

Adio bătături şi coşuri!

Sucul de trânji vindecă bătăturile şi se obţine adăugând 250 ml apă clocotită peste o linguriţă cu plantă uscată, mărunţită. Apoi, se lasă acoperită aproximativ zece minute. În general, este indicat să consumaţi maximum două căni zilnic.

În tratamentul contra coşurilor, planta se sfărâmă între palme şi se întinde pe zonele afectate. În trecut, ţăranii care sufereau de dureri de picioare se duceau la o apă curgătoare, se spălau bine şi apoi se frecau cu planta pisată. Alţii spuneau că, dacă cel bolnav de reumatism doreşte să se vindece şi să se cureţe după ce s-a uns cu trânji, trebuie să arunce resturile buruienei într-un râu, pentru ca alţi oameni să n-o găsească şi să se îmbolnăvească şi ei. Buruiana de trânji se mai foloseşte în cazuri de cancer incipient al pielii, carcinoame, calozităţi, favus, induraţii ale pielii, plăgi cangrenoase şi tumori nedureroase.

Bună şi în infecţiile intestinale

Planta prezintă şi riscuri, deoarece, fără a fi la fel de toxică precum alte buruieni (spânzul, mătrăguna sau rostopasca), are o anumită acţiune nefastă la nivelul rinichilor şi al tubului digestiv, în doze mari dând reacţii adverse severe. Se pare că, în doze mici, până la 1,5 g pe zi pentru un adult, administrată o perioadă limitată (maximum o lună), nu prezintă niciun inconvenient, fiind chiar un remediu rapid în tratarea cancerului pulmonar, precum şi a infecţiilor intestinale, dar singurul care are învestitura să prescrie şi să conducă un astfel de tratament este medicul curant.

În cultura populară există și crezul că planta descântată ajută la vindecarea muşcăturilor de şarpe