de Raluca Grințescu
Troscotul, folosit încă din vechime ca plantă de leac în diferite afecţiuni, numit ştiinţific Polygonum aviculare, este o plantă autohtonă, iubitoare de lumină, nepretenţioasă, rezistentă la secetă, care creşte pe orice tip de sol, pe terenuri virane, pe marginea drumurilor, şanţurilor, în locuri cultivate, ca buruiană greu de stârpit.
Scade tensiunea
Planta este răspândită în toată ţara, mai ales la câmpie şi la deal, şi, în funcţie de zona geografică, i se mai spune şi brebenel, iarba-găinii, iarbă-noduroasă, sporiş, troscoţel sau hericică. În scopuri medicinale se foloseşte partea aeriană, care se recoltează în perioada înfloririi, prin smulgerea plantei şi îndepărtarea rădăcinii, care se usucă separat. Troscotul conţine tanin, rezine, pigmenţi flavonici, mucilagii şi săruri minerale. Ca efecte terapeutice, scade tensiunea, fiind un hipotensiv moderat, este astringent, antidiareic, cicatrizant şi antiinflamator, diuretic, laxativ şi calmant.
Infuzia, recomandată în tuberculoză
Troscotul se administrează sub formă de infuzie, decoct din rădăcină, în combinaţie cu vin sau cu tinctură. Infuzia de troscot se obţine turnând o cană cu apă clocotită peste una-două linguriţe cu plantă bine uscată şi mărunţită. Se acoperă vasul, şi amestecul se lasă la infuzat 15 minute, apoi se filtrează. Se beau câte două-trei căni cu ceai pe zi în caz de hipertensiune, insuficiență cardiacă, afecţiuni metabolice. Aceeaşi infuzie se recomandă şi în ulcer gastric, hemoragii intestinale, reumatism şi diaree. În tratamentul tuberculozei pulmonare se recomandă infuzia sau decoctul din rădăcină de troscot.
Tinctura, de folos în retenţia urinară
Vinul medicinal din troscot se obţine turnând un litru cu vin peste patru linguri cu pulbere de troscot, obţinută prin râşnirea plantei în maşina electrică de cafea. Se lasă 14 zile la macerat, după care se filtrează şi se bea câte un păhărel înainte de masă în afecţiuni cardiace, hemoragii intestinale, menoragii. Tinctura de troscot se poate prepara foarte simplu şi acasă. Peste 50 g cu plantă mărunţită se toarnă 250 ml alcool de 70 de grade, se amestecă bine şi se lasă la macerat, timp de 15 zile, la temperatura camerei. Sticla, închisă ermetic, se agită des pentru extragerea totală a principiilor active din plantă. După 15 zile, se strecoară, şi amestecul se păstrează la rece, în sticle mici, de culoare închisă. Se iau câte zece picături dizolvate în 100 g apă, de trei ori pe zi, înaintea meselor principale. Tinctura de troscot este de folos în foarte multe afecţiuni, precum obezitate, litiază urinară şi biliară, gută, diabet, edeme cardio-renale, ulcer stomacal, celulită, diabet, gastrită, retenţie urinară, reumatism.