de Cătălina Tăgârţă
Plantă aromatică originară din Asia, tarhonul (Artemisia dracunculus) se găseşte şi în unele zone din România. Acesta creşte sub forma unei tufe de 60-100 de centimetri înălţime, cu o tulpină bine ramificată şi frunze foarte parfumate. Din păcate, puţin români cunosc această plantă şi chiar mai puţini o întrebuinţează în bucătărie, în ciuda beneficiilor pe care aceasta le aduce organismului.
Condiment în diverse regimuri
Tarhonul e ideal în special pentru persoanele care nu au voie să mănânce sărat. Acesta are un gust puternic, asemănător cu anasonul şi uşor amărui, drept pentru care dă un gust aparte mâncărurilor. Astfel, el poate fi folosit cu încredere de cardiaci, de persoanele care au tensiune oscilantă şi aşa mai departe. Ideal e ca frunzele de tarhon să fie consumate proaspete, fie în stare crudă, fie în mâncăruri, întrucât acesta se poate recolta şi se găseşte în pieţe până toamna târziu. Pentru anotimpul rece însă, frunzele se pot păstra uscate şi mărunţite, dar cel mai bine puse în oţet, căci în acest fel îşi păstrează aroma, iar zeama scursă se poate folosi pentru salate.
Ideal contra balonării
Utilizat în scop naturist, tarhonul poate rezolva multe probleme de sănătate. Spre exemplu, e un remediu eficient contra balonării. Iată cum se procedează în acest sens: turnaţi o jumătate de litru de apă clocotită peste două linguriţe cu plantă uscată şi mărunţită, acoperiţi vasul timp de zece minute, apoi strecuraţi lichidul. E recomandat să se bea două căni cu ceai pe zi, între mese. De asemenea, trebuie să se consume şi tarhon uscat în timpul meselor, de preferat presărat pe felurile de mâncare. Respectarea acestor sfaturi cel puţin două zile vă poate scăpa în scurt timp de toxinele acumulate în organism.
Întăreşte gingiile
Tarhonul este util în caz de dureri dentare şi, în plus, previne cariile. Pentru a scăpa de durerile de dinţi se curăţă planta cu tot cu rădăcină, se spală bine şi apoi se toacă mărunt. E nevoie cam de un pumn de tarhon tocat, care se pune apoi într-un borcan, se acoperă cu oţet, se astupă borcanul şi se agită bine, după care compoziţia e lăsată la „odihnit” o jumătate de oră. Se scoate apoi planta, se mestecă puţin în gură şi se ţine în locul dureros, măcar zece minute. Se repetă figura de câteva ori pe zi, până la rezolvarea problemei. În schimb, în caz de carii trebuie să mestecaţi dimineaţa, pe stomacul gol, câteva frunzuliţe proaspete de tarhon. Pe lângă faptul că protejează dinţii împotriva cariilor, acestea întăresc gingiile, iar dacă le mai şi înghiţiţi vă va stimula şi pofta de mâncare.
Macerat cu oţet pentru arterită
Tarhonul e ideal şi în caz de arterită, pentru care se vor urma câteva cure de două-trei săptămâni în fiecare an. Simptomele arteritei vor fi ameliorate simţitor dacă se iau trei pumni cu frunze de tarhon şi se taie mărunt, se pun într-un borcan şi se acoperă cu o jumătate de litru de oţet de mere, dar de această dată se lasă astupate o săptămână, timp în care vor fi agitate zilnic, pentru a se uniformiza preparatul. După această perioadă se filtrează şi se bea câte un păhărel înainte de fiecare masă. Însă, în paralel cu remediul pe bază de tarhon, pentru a rezolva problema arteritei e bine să se bea în acelaşi timp şi ceai de sulfină galbenă, despre care se spune că ajută la dilatarea vaselor de sânge periferice şi măreşte permeabilitatea arterelor, înlăturând vasoconstricţia. Şi, evident, trebuie făcute unele modificări în dietă, în sensul că se reduc drastic grăsimile de origine animală, sarea, alcoolul, cafeaua şi dulciurile.
Alungă teniile şi oxiurii
În caz de colită nu se mănâncă decât fructe şi legume proaspete trei zile la rând şi se beau supe condimentate din belşug cu tarhon. De asemenea, pentru a scăpa de această problemă se mestecă două-trei frunze de tarhon proaspăt înainte şi după fiecare masă.
Veţi scăpa de oxiuri, ascarizi şi tenie dacă apelaţi la următorul remediu. Puneţi la înmuiat trei pumni cu tarhon într-o jumătate de litru de apă, de seara până dimineaţa, când veţi filtra lichidul. Apoi puneţi-l deoparte şi opăriţi planta rămasă cu încă o jumătate de litru de apă, după care trebuie să o lăsaţi la răcit şi să strecuraţi din nou zeama. Combinaţi cele două extracte şi veţi obţine un ceai, care trebuie băut în două reprize: jumătate din cantitate dimineaţa, iar cealaltă jumătate seara. Tratamentul se repetă zilnic, vreme de două săptămâni.
Luptă cu cancerul
Tarhonul este şi un preţios aliat în lupta anticancer. Iată cum trebuie să procedaţi în acest caz: daţi prin maşina de tocat sau puneţi la blender trei pumni cu tarhon proaspăt. Apoi stoarceţi bine planta printr-un tifon şi beţi imediat sucul obţinut. De preferat să faceţi acest lucru dimineaţa, pe stomacul gol. Sucul poate fi conservat vreme de 12 ore la frigider, însă perioadele ce depăşesc acest interval de timp fac ca planta să nu mai aibă efectul scontat... Atenţie însă! Pentru a avea rezultate bune, cura trebuie ţinută minimum o lună.
Pont! Utilizat în mod constant, are un rol binefăcător şi în caz de bronşită sau de constipaţie.
Iubeşte umbra şi apa
Tarhonul se prezintă sub forma unei tufe, cu o tulpină bine ramificată, pe care se găsesc frunze lungi şi flori de culoare galben spre violaceu. Cine vrea să planteze tarhon în grădină e bine să ţină cont de următoarele recomandări: plantei îi place locul umbros şi iubeşte apa, aşa că trebuie să fie udată periodic, dar fără să băltească. Locul unde o veţi planta trebuie să fie ferit de vânt, cu sol nisipos, dar bine legat, eventual cu adaos de îngrăşământ organic. Trebuie plantată în şiruri, la 20 de centimetri distanţă între răsaduri şi 50 de centimetri între rânduri. Cultura astfel iniţiată durează şapte-opt ani.
