de Cătălina Tăgârţă

O plantă de sezon, foarte iubită în post, dar şi în afara lui, ştevia este uşor de recoltat şi de preparat. În plus, este un „verde” cu o impresionantă reputaţie de vindecător pentru organism. Pe lângă faptul că scade nivelul zahărului din sânge şi nu favorizează înmulţirea bacteriilor nesănătoase şi a ciupercilor ce pot infecta organismul, ştevia scade pofta de dulciuri, dar acţionează şi ca diuretic natural, ajutând organismul să scape de fluidele în exces. În plus, se pare că scade oboseala mentală şi fizică, reglează presiunea sângelui şi ajută la slăbit.

Accelerează tranzitul intestinal
Ştevia e prezentă, de primăvara devreme până la sfârşitul verii, atât în curţile oamenilor, cât şi în pieţe. Majoritatea o consumă de plăcere, fără să ştie că aceasta are un conţinut bogat în vitamine: A, C, E, zinc, calciu, potasiu, magneziu, dar şi în flavonoide, oligoelemente, fibre sau carbohidraţi. Fibrele joacă un rol important în hrănirea pancreasului, substanţele mucilaginoase împreună cu carbohidraţii armonizează digestia şi accelerează tranzitul intestinal, iar flavonoidele ajută organismul să se debaraseze de excesul de lichide, având deci rol diuretic. În plus, mineralele şi aminoacizii cresc nivelul energetic al organismului şi stimulează activitatea cerebrală.

Sunt indicate una-două cure pe an
Consumată regulat, planta, care are acţiune antibacteriană şi antiparazitară, luptă cu candidozele şi cu enterocolitele. De asemenea, ştevia are beneficii asupra bolnavilor cu diabet zaharat de tip II, celor cu pareze, paralizii, afecţiuni hepatice şi dermatologice, dar şi în caz de eczeme, reumatism sau ulcer gastroduodenal.
Pentru stimularea digestiei şi obţinerea unei îmbunătăţiri în cazul afecţiunilor mai sus enumerate se recomandă să se ţină una-două cure de ştevie pe an. Acest lucru presupune consumul zilnic de ştevie timp de câteva săptămâni (două-trei, cât poate fiecare). Pentru un rezultat mai bun se recomandă să se mănânce o salată cu frunze proaspete în fiecare dimineaţă pe stomacul gol, iar în timpul zilei mesele să se axeze tot pe verdeţuri, spanac, salată verde, legume şi fructe, dar şi pe mâncăruri pe bază de ştevie. Acestea din urmă nu e bine să conţină prăjeli şi carne grasă.
Ştevia poate fi folosită şi sub formă de infuzie din frunze şi tulpini, din care se consumă câte una-două căni pe zi.

Seminţele alungă vărsăturile
Pentru uz extern, frunzele se pot utiliza sub formă de cataplasmă, pentru tratarea unor afecţiuni ale pielii precum: acnee, psoriazis, eczemă, afecţiuni oculare, însă toate acestea combinate şi cu cura internă.
Se mai poate face şi o alifie din 25 g frunze cu rădăcină, care se fierb în ulei vegetal, pe o baie de aburi, circa trei ore. După aceea se adaugă ceară de albine şi se mai lasă pe abur până se omogenizează, apoi se strecoară, se pune într-un recipient şi crema poate fi folosită la nevoie.
În popor, ştevia se mai folosea contra vărsăturilor, sub formă de ceai, iar pecinginea se trata cu rădăcină de ştevie pisată şi amestecată cu usturoi.

Pont! Din ştevie se prepară dulcostevina, un îndulcitor 100% natural pe care îl pot folosi diabeticii şi alte persoane care au interzis la zahăr şi doresc să evite aspartamul din îndulcitorii artificiali.

Ajută la slăbit

Ştevia ajută la slăbit. Cei care doresc să piardă câteva kilograme e indicat să urmeze cura de mai jos timp de o săptămână:
Mic-dejun: o salată (de circa 60-70 g ) cu frunze proaspete de ştevie, câteva picături de ulei şi zeamă de lămâie, la câteva minute după trezire. Atenţie! Înainte de aceasta nu se bea niciun fel de lichid! După micul dejun, consumaţi 150-200 g mâncare caldă de ştevie (se spală frunzele, se mărunţesc şi se fierb cu puţină sare, ulei şi bulion).
Prânz: trebuie să fie sărac în fluide şi lipsit de proteine şi grăsimi de porc. Felul doi va consta tot într-o salată de ştevie cu zeamă de lămâie, dar nesărată, iar după masă se mănâncă o feliuţă de lămâie şi nu se beau mai mult de 100 ml apă.
Cină: cu circa 20 de minute înainte de cină se consumă o salată de ştevie cu 70 g de urzici crude, iar la masa propriu-zisă, mâncare caldă de ştevie, alături de o friptură slabă de vită sau de pui. La sfârşit se bea o limonadă naturală, slab îndulcită.
Cine nu are răbdare să ţină acest regim poate încerca următoarea variantă: să lase peste noapte frunzele proaspete de ştevie într-un vas cu apă, iar dimineaţa poate consuma lichidul pe stomacul gol.

• E bine de ştiut că ştevia nu are efecte adverse şi nu dăunează dacă e folosită în exces. În schimb, scade pofta de dulce.