de Diana Georgescu

La începutul primăverii, una din zece persoane resimte o oboseală accentuată, manifestată prin lipsa de energie şi dificultate în menţinerea atenţiei şi a concentrării. În această perioadă, organismul trebuie să facă faţă schimbărilor de temperatură şi luminozităţii crescute, pentru a se adapta unui nou stil de viaţă. El are nevoie de resurse energetice, însă, dacă există un deficit de vitamine şi minerale cauzat de alimentaţia nesănătoasă din timpul iernii, există şanse mari de apariţie a asteniei. La aceste cauze se adaugă lipsa exerciţiilor fizice şi bolile de sezon precum gripa. O altă cauză o reprezintă modificările climei, trecerea bruscă de la geruri puternice la perioade aproape caniculare, care pun la grea încercare chiar şi organismele cele mai puternice.

Păpădia, puternic purificator
Un organism încărcat de toxine nu poate asimila corect vitaminele şi mineralele necesare, nu se poate autoregla şi nu-şi poate găsi echilibrul până nu se debarasează de acumulările din timpul iernii. Tijele şi frunzele de păpădie (Taraxacum officinalis) despovărează de toxine ficatul şi colonul, reglează şi stimulează digestia şi ajută la eliminarea toxinelor din organism. Păpădia se consumă zilnic, pe stomacul gol, fie cinci-zece tije neînflorite, fie sub formă de salată făcută din frunzele verzi. O cură durează minimum şapte zile.
Tinctura de rozmarin are un efect tonic nervos şi cardiac puternic, fiind recomandată mai ales persoanelor hipotensive, cu predispoziţie spre melancolie sau depresie. Ea are un efect de stabilizare a emoţiilor, fiind indicată, de asemenea, firilor mai labile, care trec cu repeziciune de la o stare la alta. Poate fi găsită gata preparată în farmacii sau magazine naturiste. Se administrează, înaintea celor trei mese principale, câte o linguriţă diluată în jumătate de pahar cu apă. Un tratament durează trei-patru săptămâni.
Mugurii de stejar combină acţiunea detoxificantă cu efectele tonice psihice şi fizice. Sunt recomandate persoanelor cu o constituţie mai firavă, convalescente ori care au foarte puţină energie. Se pot cumpăra din farmacii sub forma maceratelor glicerinate. Se administrează 50 de picături de trei ori pe zi, un tratament durând minimum trei săptămâni.
Vitamina E este foarte importantă la începutul primăverii, ea având un efect de reîntinerire asupra organismului, care susţine activitatea sistemului nervos. Uleiul de cătină conţine cantităţi mari de vitamine E şi A. Se recomandă administrarea zilnică a zece de picături de ulei de trei ori pe zi, pentru o perioadă de zece zile.

Măceşele asigură necesarul de vitamina C
Măceşele sunt un remediu valoros în lipsa aportului de vitamina C, care este „vinovată” de oboseală cronică, slăbiciune, dureri difuze în oase, apetit alimentar inconstant, sângerări ale gingiilor, scăderea imunităţii.
Fructele au efect vitaminizant, colagog şi coleretic (stimulează secreţia şi eliminarea bilei, prevenind litiaza biliară), vasodilatator, antiinflamator şi antioxidant, potenţând acţiunea antivirală a interferonului.
Se administrează câte o linguriţă cu pulbere de fructe de măceşe, obţinută prin măcinarea cu râşniţa electrică de cafea, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. O cură completă durează o lună.

Smochinele, întăritor fizic şi nervos
Pentru a îndepărta efectele negative provocate de schimbarea anotimpurilor, se recomandă completarea dietei zilnice, pentru una-două săptămâni, cu 100-200 g fructe uscate precum stafide, smochine sau curmale.
Curmalele conţin fosfor, calciu, fier, magneziu şi vitaminele A, B1, B2, C şi D. Sunt un bun energizant şi remineralizant, întăresc musculatura şi sistemul nervos.
Smochinele au calciu, fier, mangan şi vitaminele A, B, C şi PP. Sunt un bun întăritor fizic şi nervos.
Stafidele păstrează toate calităţile strugurilor proaspeţi. Conţin calciu, magneziu, mangan, sodiu, clor, siliciu, oxid de fier şi de magneziu, iod, vitaminele A şi B. Sunt indicate atât în astenii, pe care le pot influenţa favorabil chiar şi după o zi de „tratament”, cât şi în afecţiuni pulmonare, traheale, renale sau hepatice.
Fructele uscate indigene (mere, pere, prune, caise) sunt mai puţin nutritive, au proprietăţi laxative mai puternice şi trebuie consumate în cantităţi mai mari pentru a induce efecte energizante similare.

Busuiocul înviorează
Busuiocul este un tonic şi un energizant cât se poate de potrivit momentului, un regenerator rapid, care opreşte toate procesele de uzură din organism în perioada de trecere de la iarnă la primăvară, combătând căderile de energie vitală şi intelectuală. Pulberea de busuioc (obţinută prin sfărâmarea inflorescenţei şi apoi cernerea ei, câte patru linguriţe pe zi, timp de două săptămâni), ţinută sub limbă timp de zece minute înainte de înghiţirea cu apă, are o capacitate miraculoasă de înviorare a organismului, uşor euforizantă şi echilibrantă asupra stării psihice, mărind capacitatea de control asupra emoţiilor, reducând, în acelaşi timp, sensibilitatea la stres. Eficient este şi maceratul la rece obţinut prin ţinerea busuiocului în apă, la temperatura camerei, timp de opt ore. Se bea dimineaţa pe stomacul gol.

Polenul, complex medicament-aliment
Polenul acţionează la nivelul neuropsihic prin stimularea bunei dispoziţii şi a acţiunii euforizante, însoţită de creşterea capacităţilor intelectuale. Are asupra metabolismului general un efect reglator, intervenind pe diverse planuri, cu precădere asupra creşterii şi asupra îmbătrânirii, fiind, de asemenea, un detoxificant al întregului organism. Se administrează dimineaţa, înainte de micul dejun, câte două linguri cu granule diluate într-un pahar cu apă sau cu suc de fructe proaspăt.

Faceţi mişcare în natură în fiecare zi!

Cel mai puternic efect tonic asupra organismului îl are simplul contact cu natura. În urmă cu un veac, când majoritatea populaţiei ducea un trai mult mai apropiat de natură, termenul de astenie de primăvară era necunoscut. Pentru a reintra în armonie cu natura, se recomandă plimbările şi drumeţiile în pădure sau în parc, alergările uşoare sau sporturile în aer liber. Procedând astfel se activează serotonina (substanţă care este corelată cu starea sufletească), care este opusă melatoninei, hormon produs de glanda pineală la întuneric, responsabil pentru febra emoţiilor din timpul primăverii.

Care sunt simptomele

Printre cele mai frecvente simptome ale asteniei se regăsesc: oboseala, somnolenţa, durerile de cap, lipsa de energie, puterea de concentrare redusă, pierderi de memorie, lipsa poftei de mâncare, stare inexplicabilă de tristeţe, irascibilitate, scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune), scăderea libidoului (apetitul sexual). Cele mai afectate sunt femeile, care suferă mai mult decât bărbaţii din cauza schimbării anotimpurilor, dar şi persoanele în vârstă sau adolescenţii.

• Perioada optimă pentru concediul de odihnă nu este vara, ci primăvara, potrivit medicilor, deoarece atunci randamentul omului este cel mai mic şi nevoia de repaus, cea mai mare.