de Ana Trifan

Pe nedrept considerată deseori ca fiind rudă cu grâul, hrişca nu face parte din familia cerealelor, fiind de fapt sămânţa unei plante originară din Asia. Pe vremuri era celebră pentru faptul că alunga răul din jurul locuinţelor, iar vrăjitoarele o foloseau în ritualurile lor. Şi în zilele noastre, în cultura orientală, hrişca este un simbol al proprietăţii şi un fel de gardian al bunurilor casei. Să vedem însă care sunt calităţile sale în fitoterapie.

Ajută ficatul
Acidul linoleic, vitamine precum B1, B2, B3, B5, E, P, aminoacizi esenţiali, minerale precum cromul, acidul folic, magneziul - sunt doar câteva dintre substanţele în care hrişca este extrem de bogată. Toate aceste proprietăţi recomandă alimentul ca unul antitumoral şi cu efecte de tonificare.
Datorită inositei pe care o conţine (substanţă din complexul vitaminic B), hrişca echilibrează metabolismul şi ajută ficatul să proceseze medicamentele şi glucoza.
Oferă protecţie ridicată şi împotriva cancerului de sân, precum şi a altor forme de cancer care depind de hormoni. De asemenea, antioxidanţii prezenţi în hrişcă acţionează ca un antidot în cazul radiaţiilor cu raze X sau al altor forme de iradiere.

Contribuie la eliminarea grăsimilor
Scade nivelul colesterolului, eliminând grăsimile şi asigurând protecţia împotriva aterosclerozei. De asemenea, previne apariţia pietrelor la rinichi, prin faptul că grăbeşte eliminarea acizilor graşi.
Are un indice glicemic scăzut, ceea ce previne o răspândire bruscă a zahărului în sânge, împiedicând astfel apariţia inflamaţiilor, a schimbărilor de dispoziţie şi a îngrăşării.
Hrişca are mai multe proteine decât porumbul, grâul ori orezul şi este bogată în aminoacizi precum lizina şi arginina, ambele slab reprezentate la cereale. Acestea sunt însă substanţe esenţiale pentru cei care vor să aibă o inimă puternică şi o rezistenţă ridicată la boli.

Nu conţine gluten
Hrişca nu conţine gluten şi poate fi un aliment de bază în meniul zilnic al celor care suferă de celiachie, al celor cu diverse alergii la gluten sau al celor care vor pur şi simplu să evite o asemenea substanţă (ceea ce e de dorit, mai ales dacă vreţi să nu aveţi probleme cu digestia şi să vă asiguraţi că slăbiţi mai rapid).
Pe lângă faptul că are un indice glicemic mic, proteinele şi fibrele pe care le conţine ajută la normalizarea nivelului zahărului în sânge, un beneficiu pentru diabetici şi, în general, pentru orice persoană care încearcă să slăbească.

Combate insomnia
S-a demonstrat că hrişca acţionează în acelaşi mod ca medicamentele hipertensive. Diferenţa este că hrişca nu va cauza nici măcar unul dintre efectele neplăcute care apar, de obicei, în urma utilizării acestor medicamente.
E o bună sursă de tryptophan, o substanţă care asigură un somn liniştit. De aceea e bine ca persoanele care au insomnii să consume un castron cu hrişcă, preparată cu lapte şi miere, înainte de culcare.

Bogată în magneziu
O cană cu hrişcă gătită conţine 86 mg magneziu - ceea ce stimulează buna activitate a inimii şi a muşchiului inimii. Magneziu e necesar şi pentru buna funcţionare a sute de enzime din corp, deci a sute de procese. Hrişca are efect relaxant asupra vaselor de sânge, îmbunătăţind circulaţia şi scăzând presiunea sângelui.

• O dietă bogată în fibre insolubile, precum cele care se găsesc în hrişcă, ajută femeile să se ferească de apariţia pietrelor la rinichi.
• O cană cu hrişcă gătită conţine aproximativ 20% din cantitatea de fibre pe care ar fi ideal ca fiecare persoană să o consume zilnic (o dietă bogată în fibre reduce semnificativ riscul apariţiei cancerului de colon).