de Mariana Borloveanu
- leacuri mănăstireşti
Fascinanta cromatică a toamnei ne binedispune, mai ales în preajma pădurilor cu arbori seculari. Despre stejar am aflat că, pe lângă faptul că ne încântă, are şi puteri tămăduitoare. Părintele Costantinos Karaisaridis din Grecia ne-a destăinuit semnificaţia biblică a stejarului Mamvri, dar şi leacuri cu frunze şi scoarţă uscată, alături de binefacerile nebănuite ale cafelei obţinute din ghindă. Stejarul este adjuvant în hemoragii interne, dizenterie, colită de fermentaţie şi elimină definitiv oboseala.
Sursă de vindecare şi longevitate
De frumuseţea şi măreţia stejarului se bucură de sute de ani europenii. În timp, falnicul copac a ajuns şi în pădurile din Asia şi America de Nord, unde a fost confundat multă vreme cu carpenul, care are frunzele asemănătoare, dar este suficient să observi ramurile puternice şi noduroase ale stejarului, care se unesc într-o coroană imensă, şi-n felul acesta orice asemănare se pierde. Stejarul trăieşte mult, putând atinge chiar şi 800 de ani, dar, încă de la stadiul de lăstar şi până la deplina maturitate, acesta este o inepuizabilă resursă de leacuri naturale.
Puterea tămăduitoare a acestuia este pusă pe seama stejarului Mamvri, binecunoscut în scrierile Vechiului Testament. Aici se spune că locul pe care a crescut acest stejar este cel în care Avraam a primit în cortul său şi a ospătat Prea Sfânta Treime, în chipul celor trei îngeri, înainte de catastrofa Sodomei şi Gomorei (Fac. 18). Aici a vorbit marele patriarh cu Domnul Savaot şi au stat la masă oamenii cu Dumnezeu. Este locul unde Domnul i-a făgăduit lui Avraam că va înmulţi seminţia sa precum stelele cerului. În acest loc binecunoscut din Biblie, în Valea Mamvri, întâlnim şi o mănăstire ortodoxă rusească, a cărei biserică cu trei altare datează de la începutul secolului nostru. Încă din acele timpuri, oamenii şi-au găsit vindecarea în puterea tămăduitoare a stejarului.
Pulberea, adjuvant în hemoragii interne
Încercaţi o vreme să înlocuiţi cafeaua naturală cu cea obţinută din pulbere de ghindă şi veţi avea senzaţia că aţi renăscut. Pentru o porţie de pulbere se foloseşte următoarea reţetă: se iau 20 de ghinde bine coapte şi uscate şi 30 de boabe de năut, care se pun la prăjit pe plită sau pe o tavă bine încinsă. Se amestecă încontinuu, astfel încât acestea să nu se ardă, dar nici să nu se rumenească prea tare, după care se lasă la răcit timp de un sfert de oră. Se macină totul cu ajutorul unei râşniţe manuale sau chiar cu o maşină electrică de cafea. Pulberea obţinută se păstrează într-un borcan de sticlă, închis ermetic, folosindu-se întotdeauna doar atât cât este nevoie.
Cafeaua de ghindă se prepară astfel: se pun la fiert 200 ml de apă rece, în care se adaugă o linguriţă cu vârf cu cafea de ghindă. După ce dă în clocot, se ia de pe foc şi se mai adaugă aceeaşi cantitate de pulbere, după care se acoperă cu o farfurioară şi se lasă la infuzat timp de două minute. Se toarnă apoi în ceaşcă şi se consumă caldă, de preferat fără zahăr. Este un bun adjuvant în hemoragii interne, fiind foarte eficient în diaree, dizenterie, colită de fermentaţie, enterită, surmenaj, dureri de cap apărute pe fond de oboseală.
Fiertura de scoarţă şi frunze ajută în ulceraţii
Datorită proprietăţilor sale astringente şi a conţinutului ridicat în tanin, încă din Antichitate, scoarţa stejarului a fost folosită în vindecarea mai multor boli. În zilele lipsite de umezeală şi cu un soare mai blând se usucă scoarţă curăţată direct de pe trunchiul copacului, astfel încât aceasta să devină foarte casantă. Se ia un vas în care se pun doi litri de apă rece, peste care se adaugă un pumn cu scoarţă mărunţită cu mâna şi 30 de frunze de stejar, proaspete sau uscate. Se pune totul la fiert aproximativ 20 de minute, apoi se ia de pe foc şi se mai ţine acoperit zece minute. Fiertura se strecoară printr-o sită obişnuită şi se foloseşte extern. Se recomandă utilizarea întregii cantităţi de fiertură pe parcursul unei singure zile, sub formă de băi, spălături sau comprese, în afecţiuni hemoroidale, genitale, degerături, ulceraţii şi alte probleme acute ale pielii.
Nu are efectele secundare ale cafelei obişnuite
Cafeaua de ghindă are efect energizant oarecum asemănător cu cel al cafelei clasice, dar de această dată nu va mai apărea acea accentuare a oboselii, resimţită după trecerea efectului cafeinei. Se recomandă a se consuma trei ceşti cu cafea de ghindă pe zi, timp de 30 de zile. Tratamentul poate fi urmat pe o perioadă nedeterminată, cu condiţia ca acesta să se administreze după formula: o lună da, o lună nu.
• Femeile însărcinate, precum şi bolnavii cu leziuni la nivelul ficatului vor folosi cu prudenţă cafeaua de ghindă.
• Legenda spune că stejarul va pieri cu puţin timp înaintea celei de-a Doua Veniri a Mântuitorului.
