de Gabriela Niculescu
Obligeana, trestia mirositoare, buciumaşul, papura roşie sau crinul de apă reprezintă una şi aceeaşi plantă. Provine din India şi a fost adusă în Europa de Est prin secolul al XIII-lea de tătari şi turci, care o utilizau la dezinfectarea apei de băut. Creşte în flora spontană prin locuri mlăştinoase, şanţuri umede şi pe malurile apelor lin curgătoare sau ale bălţilor, mai ales în Banat, Crişana şi Bucovina. Se cultivă în parcuri şi grădini ca plantă ornamentală, are miros plăcut de mandarine şi gust aromat-amar. Este folositoare în stimularea secreţiilor gastrointestinale, în tratarea bronşitelor şi a stărilor gripale, dar are şi alte proprietăţi folosite în industria cosmeticii, chimică şi cea alimentară.
Infuzia luptă împotriva reumatismului
Infuzia dintr-o lingură cu rizom uscat şi măcinat la 200 ml de apă clocotită se face astfel: se infuzează pulberea timp de 10 minute, se strecoară şi se bea fracţionat în trei reprize pe zi, pentru tratarea bolilor de stomac, hemoragiilor, indigestiilor, gazelor intestinale, răcelii, reumatismului, scorbutului, bolilor nervoase şi hipocondriilor.
Decoctul, tonic stomacal
Decoctul dintr-o lingură cu rizom uscat şi mărunţit la 200 ml de apă rece se face fierbând planta până dă în clocot, se strecoară şi se beau câte trei, patru linguri pe zi, înainte de mesele principale, ca tonic gastric, în evitarea stărilor de vomă, activarea diurezei şi transpiraţiei în stări gripale, nefrite şi enterite.
Tinctura stimulează pofta de mâncare
Tinctura din 10-20 g de rizomi uscaţi şi mărunţiţi în 100 ml de alcool de 70 de grade se face astfel: se lasă la macerat timp de opt, zece zile la temperatura camerei, agitându-se zilnic de două, trei ori, se strecoară în sticluţe brune, bine închise şi se consumă zilnic câte 20-30 de picături de trei ori pe zi, înainte de mesele principale, pentru stimularea poftei de mâncare sau după masă, pentru acţiunea carminativă (de eliminare a gazelor abdominale).
Maceratul are efect sedativ
Tinctura din amestec se face din 30 g de rizomi de obligeană, 20 g de fructe de chimion, 20 g de fructe de fenicul, 20 g de flori de muşeţel şi 20 g de frunze de mentă într-un litru de alcool de 70°. Se macerează plantele timp de şapte zile, se strecoară şi se beau câte trei-patru linguri pe zi, având efecte carminative şi calmante ale dereglărilor de stomac (colici) sau sedative în bolile nervoase şi mintale (isterie, epilepsie, delir, nevroze, amnezie, insomnie, melancolie).
Vinul aromatic este antispastic
Vinul aromatic se face din 100 g de rizomi uscaţi şi măcinaţi într-un litru de vin roşu. Se macerează la rece timp de opt zile, se strecoară, se adaugă 150-200 g de zahăr şi se bea câte un păhărel înainte de mesele principale, având acţiune tonic-amară în stimularea poftei de mâncare şi pentru efectele sedativ-antispasmodice.
Vindecă degerăturile
Se poate folosi şi extern, tinctura fiind indicată pentru frecţii locale, în vederea deconectării muşchilor obosiţi şi dureroşi. Se mai pot face băi locale cu decoct din 200 g rizomi uscaţi care se lasă la macerat în apă rece peste noapte. A doua zi se încălzeşte până la fierbere, se infuzează zece minute în vas acoperit, se strecoară şi se toarnă în apa de baie. Are efecte în degerături, reumatism şi deficienţe în circulaţia sângelui la mâinile şi picioarele reci.
Creşte secreţia gastrică
Proprietăţile sale terapeutice sunt eupeptic-amare, tonic-aperitive, stimulente ale secreţiei gastrice, astringente, sedative, analgezice, antispasmodice gastrointestinal, calmante psihic, febrifuge, sudorifice, diuretice, anticonvulsive, antiaritmice, antitabagice, bactericide, insecticide (tot datorită azaronei) şi aromatizante.
Întâlnit în parfum, pastă de dinţi, lichioruri şi insecticide
Fiind o plantă aromată, trestia mirositoare este utilizată şi în parfumerie şi în farmacie. Acţiunile sale antibacteriene o fac ideală pentru industria cosmeticii, unde este folosită în prepararea pastei de dinţi şi a apei de gură. Nici din alimentaţie nu lipseşte rizomul crinului de apă, unde se foloseşte ca aromatizant în lichioruri şi prăjituri. Nu în ultimul rând, se foloseşte ca insecticid în păstrarea hainelor de blană.
- Pulberea din 1-4 vârfuri de cuţit de rizomi uscaţi şi măcinaţi se ia zilnic, înainte de masă, ca întăritor gastric şi stomahic.
- Mestecaţi fragmente de rizomi uscaţi pentru a renunţa la fumat.
