de Cristina Cristache

Mulţi bolnavi sunt nevoiţi să renunţe la sare, pentru că le dăunează sănătăţii. Cel mai bun înlocuitor pentru sodiu este o plantă bogată în iod: tarhonul. Originar din Asia, acesta are un gust puternic, uşor amărui şi a fost folosit încă din Antichitate ca antidot pentru veninul şerpilor. Consumul său are efecte pozitive şi asupra sistemelor digestiv şi nervos şi este un bun antialgic.

Alină crampele stomacale
Chiar dacă este utilizat în principal în gastronomie, medicii fitoterapeuţi folosesc în scop curativ proprietăţile medicinale ale tarhonului. Planta este foarte importantă pentru sistemul digestiv, deoarece alină crampele stomacale, măreşte apetitul şi ajută digestia leneşă. E utilă şi celor care suferă de balonări şi de indigestie.
Pentru reglarea şi stimularea funcţiei gastrice este recomandat ceaiul de tarhon, preparat dintr-o linguriţă cu vârf cu plantă la o cană cu apă clocotită, din care se beau câteva înghiţituri înainte de fiecare masă.

Calmează durerile dentare
Frunzele verzi de tarhon, mestecate dimineaţa, pe stomacul gol, vă protejează dinţii împotriva cariilor şi vă întăresc gingiile. De asemenea, o soluţie preparată din două linguri cu frunze macerate timp de zece zile în 250 ml oţet de vin, folosită pentru clătirea gurii, poate face minuni pentru inflamaţiile gingivale.
Frunzele de tarhon macerate mai pot fi folosite şi la frecţiile pentru durerile de cap sau cele reumatice.

Omoară paraziţii
În cazul în care copilul dumneavoastră are paraziţi intestinali, este bine să ştiţi că tarhonul este o armă la îndemână în lupta cu aceştia. Ceaiul este esenţial în tratament: turnaţi o cană cu apă fierbinte peste câteva frunze de tarhon şi lăsaţi să infuzeze zece minute, apoi strecuraţi. Ideal este să se bea cel puţin patru căni pe zi dimineaţa şi seara, însă se recomandă să consultaţi şi medicul înainte de a pune în aplicare acest remediu.

Un bun detoxificant
Componentele tarhonului prezintă reale calităţi terapeutice nu numai în cazul afecţiunilor stomacului, ci şi ale ficatului, pe care îl ajută să se regenereze. Acestea pot contribui la creşterea secreţiilor bilei, sprijină digestia şi accelerează procesul de eliminare a toxinelor. Tot ceaiul de tarhon vă ajută şi în cazul acestor probleme - turnaţi o cană cu apă fiartă peste o lingură cu frunze şi lăsaţi la infuzat zece minute, după care beţi. Se recomandă cel puţin o cană pe zi.

Purifică sângele
Tarhonul este un aliat şi în lupta cu afecţiunile renale şi poate fi utilizat pentru a regla menstruaţia, a reduce colesterolul, a curăţa vasele de sânge, a stopa îmbătrânirea prematură, dar şi pentru a calma nervii şi a elimina stările de oboseală.

„Vin” împotriva anorexiei
Vinurile din plante sunt adevărate izvoare de sănătate, iar cel din tarhon este ideal în reglarea tensiunii, redarea apetitului, balonare, indigestie şi detoxificare. Iată cum poate fi preparat: se iau 30 g frunze proaspete de tarhon, se spală, se zvântă şi se acoperă cu un litru de vin alb. Se lasă la macerat opt zile. Se filtrează apoi şi se îmbuteliază. Din acest lichid se iau câte 25 ml de trei ori pe zi înainte de mese. Este bine să ştiţi că nu se folosesc vase metalice şi că sunt necesare doar ingrediente neierbicidate. Aceste vinuri nu trebuie să fie confundate cu vinul de masă. Ele au o prescripţie strictă, la fel ca orice medicament, şi nu se consumă în amestec.

- Când planta se usucă se pierd numeroase caracteristici importante ale uleiului esenţial.

Pont! La noi în ţară, tarhonul se adaugă în mâncăruri precum ciorbă şi iahnie de fasole, mâncare de spanac, preparate din carne de miel, salate de legume cu ouă sau chiftele marinate.