de Anda Postolache

O serie de frunze, fructe şi scoarţa unor copaci şi pomi sunt utile în diferite afecţiuni. Nu sunt de ocolit, mai ales că de cele mai multe ori au şi gust bun, pe lângă efectul tămăduitor. În articolul următor vă propunem o serie de reţete utile în tratarea unei palete largi de afecţiuni.

Dudul, antidiabetic
Un laxativ excelent sunt fructele de dud, dar de la acest pom mai putem folosi frunzele, care, în amestec cu tecile de fasole, frunzele de afin, de nuc şi cu urzici, în părţi egale, tratează cu succes diabetul zaharat. Ceaiul din frunze de dud fie că este folosit simplu, fie că este în amestec cu cele amintite anterior, se prepară astfel: o lingură cu frunze uscate, mărunţite, într-o cană cu apă clocotită de 250 ml, lăsându-se la infuzat un minut. Se pot bea până la patru căni pe zi. Decoctul din coajă de dud (o lingură la un litru de apă, după ce a fost lăsată la fiert în câteva clocote) este un bun vermifug, ce trebuie administrat înainte de mesele principale cu o jumătate de oră, câte două linguri.

Gutuile diminuează durerile provocate de hemoroizi
Dacă aveţi un stomac leneş nu trebuie decât să consumaţi o gutuie pe stomacul gol înainte de mesele principale. Siropurile, jeleurile şi gemurile de gutui ameliorează diareea, dar calmează şi durerile provocate de hemoroizi şi hemoragiile genitale. Din sâmburii de gutuie se prepară un decoct foarte util contra tusei: o linguriţă cu sâmburi zdrobiţi se pune la fiert în 250 ml apă. După zece minute se dă vasul la o parte şi se strecoară, se bea o cană cu ceai zilnic. În trei-patru zile, o tuse rebelă se potoleşte, dar trec şi răguşeala şi bronşita.

Mesteacănul şi inflamaţiile vezicii
Culese primăvara şi puse la uscat, frunzele de mesteacăn preparate sub formă de ceai au efect diuretic, ajutând rinichii să elimine apa, vindecând reumatismele şi contracarând inflamaţiile vezicii urinare. Dar acest efect diuretic este folosit şi pentru a trata retenţiile de apă. Iată cum se prepară ceaiul cu efect diuretic moderat: patru linguriţe cu frunze se opăresc cu 250 ml de apă clocotită. Se lasă un minut la infuzat, se strecoară şi se beau două căni zilnic.
Ceaiul puternic diuretic se prepară din două linguri cu frunze mărunţite şi o cană cu 250 ml de apă clocotită. Se lasă să se răcească până la aproximativ 40 de grade Celsius, se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de soiu, se strecoară. Se beau două-trei căni pe zi.
Contra mătreţei şi pentru sănătatea părului se procedează astfel: se pun două mâini cu frunze de mesteacăn la macerat în patru litri de apă rece. Se lasă câteva ore, apoi se încălzeşte apa, se strecoară şi se toarnă în apa de baie. Se spală atât întregul corp, cât şi părul. Înfăşurarea cu un prosop mare şi gros imediat după baie fără a şterge corpul provoacă transpiraţie abundentă, ceea ce este bine pentru detoxifiere.

Salcâmul, balsam pentru stomac
Ceaiul din frunze proaspete de salcâm (se pun câteva la infuzat pentru un minut într-o cană cu apă clocotită) sau uscate (o lingură). Se strecoară şi se bea până când dispare diareea. Florile de salcâm sunt excelente contra arsurilor la stomac, a gastritelor, dar şi în unele afecţiuni ale rinichilor. Se prepară o infuzie ca aceea de mai sus şi se bea înainte de masă (o jumătate de cană).

Tei pentru gripă
Teiul este arhicunoscut pentru florile sale ce au efect calmant, dar este util şi în răceli, gripe, tuse şi febră, favorizând transpiraţia. Puţini ştiu că extractul din flori de tei, ce se poate cumpăra de la magazinele de produse naturiste, îi scapă de pistrui sau măcar îi ajută să aibă mai puţine. Ceaiul de tei calmează şi arsurile la stomac.

Vişinul învinge gripa

Vişinul ne dăruieşte nu doar minunatele sale fructe ce, consumate pe stomacul gol, sunt bune în anemii, diaree, gripă, gută, constipaţie şi detoxifiere. Cozile de vişine, preparate ca decoct (o lingură cu cozi de vişine se fierbe zece minute în 250 ml de apă), ajută în afecţiuni renale, cistite, pielocistite, pleurezie, migrenă, artrită şi gută.
Frasinul este şi el un bun aliat al sănătăţii omului. Ceaiul din frunzele sale este un bun diuretic (elimină apa) şi laxativ, ceea ce îl recomandă în bolile reumatismale, în obezitate şi în gută, precum şi în afecţiuni ale rinichiului.
Iată cum se prepară ceaiul: frunzele de frasin se mărunţesc, se pun în 250 ml de apă clocotită şi se lasă la infuzat un minut. Se beau câte două-trei căni pe zi. Cura poate dura 10-14 zile.