Main menu

header

cotnari wide

de Veronica Zărescu

Săniuţa fuge... Oricine aude aceste cuvinte începe să fredoneze binecunoscuta melodie care ne aminteşte de iernile şi de zăpezile copilăriei. Pe atunci era simplu să te dai pe derdeluş. Săniuţele semănau mult între ele şi, de cele mai multe ori, erau confecţionate de tata sau de bunicul. În zilele noastre, producătorii acordă o atenţie sporită acestor mici vehicule şi le-au inclus o serie de măsuri de siguranţă şi multe elemente inedite, utile, dar şi decorative.

Săniuţele moderne au mai multe locuri
Săniuţa de ultimă generaţie are scăunel încorporat, volan, direcţie, claxon şi centură de siguranţă. În funcţie de vârsta şi de experienţa micuţului dumneavoastră puteţi opta pentru o săniuţă de începător sau una de viteză, dotată cu frână de mână, ce permite libertatea picioarelor. Săniuţele de viteză sunt rapide şi sigure şi au un aspect modern, iar cele prevăzute cu două locuri sunt o alegere bună pentru prieteni sau frăţiori de vârste apropiate.

Ţineţi cont de greutate
În primul rând, pentru alegerea unei săniuţe trebuie să tineţi cont de greutatea şi de mărimea vehiculului. Alegeţi un model care se poate ajusta în funcţie de vârsta copilului. Cele mai căutate săniuţe sunt, în prezent, cele făcute din oţel şi din lemn. Punctul slab al săniuţelor de plastic este că la temperaturi sub pragul de îngheţ materialul se contractă atât de mult, încât săniuţa poate crăpa sau chiar se poate sparge.
Pentru a fi trasă, sania trebuie să prezinte un şnur special ataşat părţii frontale. Aceste mici vehicule mai pot conţine şi apărători de zăpadă, montate pe la mijloc şi care protejează copilul din interior de bucăţile de zăpadă ce se pot desprinde de pe drum atunci când săniuţa este trasă din faţă de un adult. Costul săniuţelor variază între 100 şi 1.000 de lei, în funcţie de producător şi de dotări.

Reguli pe derdeluş
În primul rând trebuie să-i spuneţi copilului cum să se aşeze pe sanie pentru o alunecare lină, fără peripeţii. În al doilea rând, învăţaţi-l pe micuţ să schimbe direcţia (cu piciorul) şi să evite astfel apropierea de celelalte săniuţe în timpul alunecării. Dacă este vorba despre un începător, se recomandă să vă daţi cu el până învaţă să conducă singur săniuţa. Urcarea pe derdeluş se face numai pe margine, iar sania trebuie trasă cât mai aproape de corp, pentru a nu împiedica vreun alt copil care se dă în acel moment. Îmbrăcămintea copilului trebuie să fie de bumbac şi lejeră, pentru a permite pielii să respire. Şi, nu în ultimul rând, se recomandă folosirea pârtiilor special amenajate, pentru a se evita accidentările.