Main menu

header

cotnari wide

de Claudia Tarţa

În psihologie, imaginaţia se defineşte ca un proces cognitiv superior, de selectare şi de combinare în imagini noi a unor elemente din experienţa anterioară sau de generare de imagini fără corespondent în această experienţă. Imaginaţia este liberă de canoane, putându-se mişca nu numai în realitatea perceptibilă, ci şi în lumea fantastică, deoarece nu are limite.

Poarta către noi orizonturi
A avea imaginaţie este ceva pozitiv, deoarece transformă modalitatea de joc a copiilor, îi ajută să-şi creeze o lume interioară fascinantă ce devine o sursă de plăcere în perioada copilăriei. Pe lângă toate acestea, imaginaţia ajută la consolidarea unei gândiri originale. Albert Einstein a afirmat: „iImaginaţia este mai importantă decât cunoaşterea, deoarece cunoaşterea defineşte tot ceea ce ştim şi înţelegem în prezent, în timp ce imaginaţia ne arată tot ce am putea descoperi şi crea”.

Improvizaţi jocuri
Primii ce pot stimula imaginaţia copiilor sunt părinţii, făcând apel la tot felul de jocuri considerate poate învechite pentru timpurile pe care le trăim, în care se pune mai mult accent pe emisiunile de la televizor sau pe jocurile la calculator. Recuzita folosită în acest scop este ieftină şi accesibilă, deoarece puteţi utiliza obiecte din casă, cutii, perne, tăviţe, mărgele, cărţi cu poveşti, unelte etc. Intraţi în pielea personajelor create şi veţi fi surprinşi de imaginaţia copiilor şi de faptul că ei se vor adapta rapid oricărei situaţii. Fetiţei mele, pentru a o încânta să mănânce caşcaval sau brânză, i-am spus că-i pun pe pâinică plete de zână, fapt ce a încântat-o extraordinar de mult, dar, în acelaşi timp, a şi stimulat-o să mănânce aceste produse.
Jocurile imaginative sunt şi un instrument esenţial în dezvoltarea imaginaţiei. Nu este nimic mai simplu şi mai plăcut decât să intri în lumea copilăriei, unde orice este posibil şi totul este minunat. Stă în puterea noastră, ca părinţi, să facem ceva bun pentru copii şi să le dezvoltăm imaginaţia şi creativitatea.