Main menu

header

de Veronica Zărescu

Câţi dintre noi ne învăţăm copiii să fie recunoscători unei rude sau unui prieten care îi ajută cu ceva sau le oferă un cadou? Din păcate, sunt foarte puţini părinţi care îşi educă odrasla să aprecieze o mână întinsă sau atenţiile primite. Greutăţile şi ritmul accelerat al vieţii îi determină pe mulţi oameni să fie mai nepăsători şi egoişti cu ceilalţi semeni. Iar copiii vor face în viitor ceea ce văd în prezent.

Părintele este un model pentru cel mic
Gratitudinea se referă la capacitatea de a ne arăta mulţumirea şi respectul faţă de o persoană care ne-a făcut un bine sau mulţumirea pentru ceea ce am obţinut până în momentul de faţă. Iată câteva sfaturi despre cum îl puteţi învăţa pe cel mic să aibă recunoştinţă în diverse situaţii sau pentru că are tot ceea ce-i trebuie:
1. Fiţi modelul copilului dumneavoastră. Mulţumiţi-i ori de câte ori vă ajută cu ceva. Chiar dacă este vorba despre un şerveţel pe care vi-l aduce atunci când îl rugaţi, fie că vă deschide uşa din proprie iniţiativă, mulţumiţi-i frumos de fiecare dată;
2. Nu îi cumpăraţi tot ceea ce vrea în clipa în care vă cere. Explicaţi-i că în viaţă nu poţi avea totul niciodată şi că trebuie să aştepte până când veţi putea să îi achiziţionaţi jucăria râvnită. Aşa va învăţa să fie recunoscător pentru gestul dumneavoastră, se va bucura şi mai mult decât dacă i-aţi fi luat-o pe loc şi va avea mai multă grijă de ea să nu o strice.

Fiecare faptă aduce ceva bun
3. Explicaţi-i copilului că fiecare faptă bună îl va face să se simtă mai bine. Atrăgeţi-i atenţia atunci când ţineţi uşa la magazin să iasă o bătrână sau când vă roagă cineva să îi spuneţi cât este ceasul;
4. Enumeraţi, împreună cu el, persoanele care v-au ajutat până acum şi faţă de care sunteţi recunoscători şi din ce motive. Aşa, copilul va înţelege că nu este nimeni obligat să îi dea ceva iar, dacă o face, va trebui să îi mulţumească şi să păstreze pentru acea persoană un sentiment de recunoştinţă pentru tot restul vieţii.