Main menu

header

Mi-e drag de Draga mea!

753 2 2Crud și irevocabil, parcă fără să ne dăm seama, ne pleacă actorii, ne pleacă fericirile artei românești, într-un recurs tăcut, nespus, al uitărilor și-al eternității lor în ambalajul culturii autohtone. S-a dus și doamna Tamara Buciuceanu-Botez și rămânem mai săraci și mai lipsiți de prezența și sfaturile unor oameni de colecție! Eu mă simt onorat că am avut ocazia să cunosc depline caractere, care m-au inspirat și care mă fac, prin amintiri, mai bogat spiritual!

Read more: Mi-e drag de Draga mea!

BUNUL SIMŢ - VALOARE PE CALE DE DISPARIŢIE

751 2 2Cred în puterea exemplului și mai știu că nimeni pe lumea aceasta nu s-a născut învățat. N-am venit nici cu barza dintr-un spațiu imaginar și cu toții am primit, mai bună sau mai puțin fericită, o educație din partea părinților noștri. Mai apoi ne-am format în școli și uite-așa, în felul acesta, defilăm azi cu propriile caractere. Povestea asta legată de comportament nu-i așa simplă, doar de scris prin ziare, ci e una extrem de serioasă! Mă uit cu stupoare uneori și văd câtă lipsă de bun-simț și asumare există pe lumea aceasta, cât de ușor aruncă oamenii cu vorbe și judecă, cât de simplu li se pare unora că pot trece prin viață, ca frunza pe uscat, fără a respecta ceva anume.

Read more: BUNUL SIMŢ - VALOARE PE CALE DE DISPARIŢIE

PRIETENĂ DE SUFLET: MARINA FLOREA

751 2 2Nu am foarte mulți prieteni printre artiști. De obicei aceste relații sunt greu de întreținut între noi, iar oamenii nu sunt, de fiecare dată, așa cum mi-ar face mie plăcere să-i văd, altruiști și sinceri. Dar chiar și așa, în ultimii ani, m-am apropiat de câteva suflete speciale, care-s pe aceeași lungime de undă cu mine, care raționează la fel și care iubesc frumosul, trăindu-l cu toată dăruirea. Printre ele, minunata Marina Florea. Ne-am cunoscut prima și prima oară în anii ’90, atunci când eu, un puștan, luam ore cu maestrul George Grigoriu, cel care a lansat-o și pe ea.

Read more: PRIETENĂ DE SUFLET: MARINA FLOREA

OMUL-ENCICLOPEDIE: OCTAVIAN URSULESCU

750 2 2Mi se pare fascinant să poți reține detalii și fapte pe care majoritatea oamenilor din jurul tău le lasă în plan secund. Mi se pare formidabil să reușești să îmbini arta oratoriei cu cea a șarmului și cu o bază solidă de informații. Nu sunt multe cazurile în care o persoană poate include toate aceste calități la un loc, dublându-le pe toate cu sensibilitate, cu o frumusețe a caracterului și un altruism cum nu se mai poartă în vremurile de azi. Ei bine, enciclopedia muzicii ușoare românești, jurnalistul și omul de cultură, prezentatorul celor mai frumoase festivaluri, omul cu toate vorbele și informațiile la el, mereu pregătit, Octavian Ursulescu, mă fascinează mereu și continui, de ani buni, să-l studiez, să-i descopăr tainele și să învăț din felul său special de a face această profesie, cu temeinicie și siguranță, cu încredere de sine și un soi de stăpânire excepțională a propriei persoane.

Read more: OMUL-ENCICLOPEDIE: OCTAVIAN URSULESCU

CU RĂBDAREA TRECI MAREA...

749 2 2Nu știu cum este exact la voi, dar eu sunt un om răbdător, calm, încercând, cu fiecare moment al vieții mele, să-mi cultiv această stare și să încerc să-i înțeleg avantajele. Ce-nseamnă răbdarea? Păi, e foarte simplu. Înseamnă să poți să-l asculți pe cel de lângă tine, înseamnă să stai să asculți, să gândești și să privești, fără să acționezi absurd, sub imperiul impulsurilor. Răbdarea mi-a adus, în ani, nenumărate satisfacții și m-a făcut să evit conflicte și să văd lucrurile diferit, cumva cu altă privire decât cei din jurul meu.

Read more: CU RĂBDAREA TRECI MAREA...

STÂNCA BUCOVINEI - SOFIA VICOVEANCA

748 2 2Mi se umple sufletul de bucurie când mă apuc să scriu despre oameni pe care-i stimez și-i iubesc nespus, care m-au marcat și mi-au arătat că lucrurile pot fi și altfel, din simpla atitudine. Și în cei 43 de ani ai mei, chiar dacă pare greu de crezut în ziua de azi, am strâns în fericirile mele nenumărate întâlniri și spirite înalte, care-mi sunt aproape în gând și pe care le evoc mereu cu condescendență.

Read more: STÂNCA BUCOVINEI - SOFIA VICOVEANCA

ARTISTUL E COPILUL LUMII...

747 2 1Strălucire. Viață de huzur și nenumărate fericiri. Așa arată pentru mulți, eronat, viața de artist. Oamenii își imaginează că noi, cei care apărem la televizor, cântăm sau suntem în lumina reflectoarelor, trăim ca nimeni alții, n-avem probleme, rate la bănci, suferințe și lacrimi, bucurii mărunte sau stres enorm. Suntem priviți ca invincibili și poate și de asta, atunci când picăm ori durerile-s prea mari și greu de suportat, nu suntem înțeleși. Nu, dragii mei, viața de artist nu se deosebește cu nimic de cea a cuiva care nu are o profesie expusă. Nu suntem nici mai buni, nici mai fericiți, nici mai lipsiți de griji și avem, din păcate, nenumărate stări și greutăți.

Read more: ARTISTUL E COPILUL LUMII...

UN BOB DE LACRIMĂ - LUCIA OLARU NENATI

746 2 1Există oameni care respiră metafore și care-și trăiesc viața într-un șir continuu de epitete, construind o poezie a înțelepciunii. Nu doar pentru ei sau pentru cei apropiați, ci pentru toți cei care mai cred în frumos, în sublim și-n puterea cuvântului scris și rostit la cel mai înalt nivel, cu deosebită considerație față de etern. Și uite așa, trăind printre necuvinte și iubind iubirile demult pierdute ca pe-o rugăciune a inspirațiilor, mai există printre noi spirite înalte. Nu le țin recensământul, dar știu sigur că unul dintre ele este la Botoșani, în locul care-a dat României atâtea genii. De fiecare dată când ajung acolo și ne vedem, mă încarc cu energie pozitivă, mă redescopăr, aflu noi și noi povești și-mi dau seama că suntem prea mici uneori pentru imensități culturale de-o raritate și-o noblețe sublimă. E bucurie mare când mă reîntâlnesc cu doamna LUCIA OLARU NENATI.

Read more: UN BOB DE LACRIMĂ - LUCIA OLARU NENATI

LIMBA MEA DE DOINĂ, HORĂ...

745 2 1M-am născut în limba română, trăiesc prin ea, o cânt cu tot sufletul la orice pas și tot cu ea plâng, râd și ating cerurile. Limba asta română e un soi de legământ al nostru tainic cu țara, e o înălțare și e felul prin care suntem una cu cei de lângă noi, conectați la o istorie străbună, la tradiții și la nemuriri. Gândim în această limbă și e păcat că o murdărim zilnic, că ne batem joc de înțelesurile ei și o ciopârțim fără ca măcar să avem vreo mustrare de conștiință. Ne credem inteligenți peste măsură și uităm să vorbim corect, să punem virgule, să avem grijă la ce spunem și ce gândim, pentru că asta ne zugrăvește mai mult decât ne-am putea noi imagina vreodată.

Read more: LIMBA MEA DE DOINĂ, HORĂ...

DE ZIUA MEA!

744 2 1Am căutat mereu să fiu modest. Nu mi-a plăcut să ies în frunte dacă n-am ceva de spus și am stat în banca mea, poate uneori prea mult, atunci când a fost cazul. Am vrut să dăruiesc lumini prin cântecele mele și cred c-am reușit măcar să luminez vieți, să inspir și să aduc liniști în marea de incertitudini care ne înconjoară. Nu m-am analizat niciodată prea tare, nici nu m-am gândit foarte des la cel care sunt, dar acum, la 43 de ani, mi se pare că am adunat suficiente trăiri și experiențe încât să-mi permit luxul de a-mi da cu părerea despre mine.

Read more: DE ZIUA MEA!

SĂ NU UITĂM SĂ-I IUBIM!

743 2 1Dintotdeauna am iubit muzica noastră ușoară românească. Eram prichindel și mama, la radio, îmi explica despre versuri, compozitori, artiști și-mi hrănea dragostea aceasta de frumos, pe care-am încercat să o duc mai departe. Eu nu am ajuns artist întâmplător. Asta mi-am dorit să fiu, cu ardoare și pasiune, și-am depus efort, am muncit, am sacrificat multe lucruri pentru a intra în inimile voastre și a ajunge, așa cum voiam când eram mic, cu vocea mea, în „caseta“ aceea care-mi oferea mereu emoții, ori de câte ori o deschideam.

Read more: SĂ NU UITĂM SĂ-I IUBIM!