Faptul acesta vine să confirme ceea ce Domnul le spusese cu câteva zile mai înainte apostolilor: „Sunt unii din cei care stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere“. Era vorba despre înnoirea trupească şi duhovnicească pe care a promis-o celor care vor crede în El şi Îl vor iubi.
Sfinţii Părinţi traduc pe înţelesul nostru minunea aceasta ca pe o degustare a bucuriei Împărăţiei Cerurilor, de care vor avea parte cei care fac voia lui Dumnezeu.
În curtea acestuia se află mormântul gânditorului român amintit. În incinta schitului se găseşte şi o casă de odihnă pentru clerici. Biserica a fost ridicată din lemn de brad de un grup de meşteri din Răşinari, conduşi de Şerban Cruciat, din localitatea amintită, situată ceva mai jos de Păltiniş. Catapeteasma bisericii a fost sculptată în stil neobizantin de Constantin Vasile între anii 1944 şi 1945, iar pictura, de dată mai recentă, este opera lui Ovidiu Preotescu. Clopotele din bronz au fost turnate la Fabrica Schact-Kantz, în 1927.
Faptul că Sfântul Chiric a murit ca mucenic la o vârstă fragedă a făcut ca poporul să preia informaţia greşit şi să o denatureze (din lipsă de carte), aşa încât Chiric a devenit un personaj şchiop. Este considerat o divinitate puternică, respectat în popor, mai ales prin interdicţii de muncă în ziua lui - Circovii de vară este o sărbătoare de trei zile în mijlocul verii: 16-18 iulie, în care erau venerate forţele malefice ce aduceau boli psihice. Îmbolnăvirile de acest gen se şi numeau Luatul de Circovi sau Lovitul de Circovi. Circovii mai aduceau şi alte năpaste, precum grindina, incendiile, fiarele sălbatice ce atacau turmele. Interdicţiile de muncă erau drastice, singurele admise erau culesul de pelin şi de peliniţă, pentru confecţionarea măturilor.
- Dacă în prima zi a lui Cuptor în calendarul ortodox este consemnată ziua Sfinţilor Cosma şi Damian, doctorii fără de arginţi, în calendarul popular ziua se numeşte Cosmadinul, o combinaţie a numelor celor doi. Este considerată o zi favorabilă pentru practicile de medicină populară, dar şi pentru descântece.
- Femeile descântătoare aveau personalitate puternică, erau capabile să provoace sau să stăpânească anumite procese psihice. Arhelogii au descoperit pe pământ românesc un fel de păpuşi de lut înţepate, ce nu sunt altceva decât proba că în vechime aici se practica acupunctura.