Nu e de mirare, nu? Păi cum aţi vrea să mă cheme? Tigruţu’? Leuţu’? Nu. Ştiu că nu am un nume deosebit, dar nu-i aşa că stăpânii mei nu au dat dovadă de o mare imaginaţie în ceea ce priveşte numele meu? Ce să le fac? Să-i cert!? Nu-mi vine să fac asta, întrucât au grijă de mine şi mă şi iubesc. Să nu le spuneţi că m-am prins de asta. Ei se ţin „tari” pe lângă mine, dar… eu ştiu că aşa stau lucrurile.
Cum mi-am dat seama? Simplu: s-au dat peste cap şi m-au salvat din mâinile unui om rău care a vrut să mă omoare. Şi nu-i făcusem nimic. Mă hrănesc şi mă alintă, deşi doamna a avut mult timp teamă de mine (Nu ştiu de ce. E adevărat că atunci când trecea pe lângă mine încercam să o „capsez”, dar zău că o făceam de drag!).
Deşi imediat după Revoluţie nu eram nici îndeajuns de dotaţi din punct de vedere tehnic, nici îndeajuns de cunoscători, acum asistenţa medicală veterinară pentru animale de companie din România s-a apropiat foarte mult de standardele de excelenţă. Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara din Capitală, ne-a spus mai multe despre bogata ofertă de servicii medicale veterinare de calitate de care pot beneficia iubitorii de animale de companie din ţara noastră. 
Gulzii (Chloebia gouldiae) sau guldamandinele se numără printre păsărelele exotice crescute în captivitate, frumos colorate. Deşi nu sunt foarte des întâlnite, crescătorii şi iubitorii de zburătoare de companie sunt extrem de încântaţi de această specie. Gulzii îşi datorează numele naturalistului englez John Gould, care, în anii 1838-1839, a cercetat păsările celor cinci continente. El a descoperit, a descris şi a denumit această pasăre, atât de minunat colorată, în onoarea soţiei sale, care l-a însoţit în expediţiile sale în jurul lumii, Amadina gouldiae. 
Într-o zi veneam de la şcoală şi în spatele blocului mă aştepta un motănaş micuţ şi înfometat. Credeam că o să se sperie şi o să fugă imediat, dar a rămas şi a început să se alinte. Era atât de mic, de îţi încăpea în buzunar. Vrăjite de drăgălăşenia lui, nu am ţinut cont de faptul că mai aveam trei pisici acasă. Astfel l-am luat în apartamentul de la bloc, hotărâte să-i găsim un cămin.
Ne-am sfătuit cu părinţii şi am hotărât să-l ducem la casa de la ţară, unde se va simţi liber. Tomiţă, cum l-am botezat mai apoi, s-a acomodat repede şi şi-a făcut prieteni prin sat. Era, de asemenea, foarte apropiat de căţeluşa casei, Cora, care îi era ca o soră. Îi plăcea foarte mult să se joace, să se urce în copaci, să alerge după fluturi şi după vrăbii. Deşi avea multă libertate şi putea să plece oriunde, mereu se întorcea acasă.
Era foarte blând şi iubitor. Ne însoţea prin gospodărie şi mergea cu noi la pescuit la balta din spatele curţii. Din nefericire şi pentru că unii oameni nu au inimă, el a fost otrăvit de vecinii din sat. Şi asta pentru câteva mici năzbâtii. Am fost foarte triste la aflarea veştii, pentru că făcea parte din familie şi niciun alt pisoi nu o să-i mai poată lua locul…
Silvia şi Diana
Pisicile din noua rasă Ashera sunt rezultatul încrucişării dintre pisica-leopard din Asia, specia de feline Sevral african, şi o pisică obişnuită. Rezultatul este cea mai „sălbatică” pisică domestică, la mare căutare acum în Europa de Vest, Anglia şi America. 
Aveţi pisicuţă ce a început să ia în greutate? Vă este teamă că va deveni obeză şi nu ştiţi ce să faceţi? În acest caz trebuie să luaţi măsuri urgente, împreună cu medicul veterinar. Obezitatea este efectul depunerii în exces a ţesutului adipos, iar dacă nu este tratată poate duce la probleme de sănătate. Această afecţiune este determinată de factori endocrini, nutriţionali, metabolici, ereditari sau nervoşi. De multe ori, aceşti factori se suprapun cu sedentarismul specific pisicilor de apartament.
Dacă aveţi un căţel şi vreţi să plecaţi cu el în excursie sau în concediu, trebuie să ţineţi cont de faptul că acesta este mult mai sensibil decât noi la soare şi la temperaturile ridicate. El suportă mult mai greu aceşti factori şi se poate îmbolnăvi din cauza insolaţiei, a şocului termic, a deshidratării sau din cauza arsurilor solare. Pentru a afla cum trebuie să vă protejaţi animalul de companie am stat de vorbă cu Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara din Capitală. 
Bună! Eu sunt Amato. Adică un fel de dragoste cred. Aşa am auzit că se spune într-o altă limbă. Asta cred că înseamnă că sunt iubirea stăpânilor mei. M-au luat de când eram un puiuţ. Au dat o căruţă de bani pe mine, fiindcă fostul meu stăpân era un afacerist şi jumătate. Dar să ştiţi că nu i-am făcut să regrete nicio clipă banii daţi. Sincer vă spun. Sunt cel mai cuminte câine de pe mapamond. Nu fac niciun fel de prostioare. Singurele nădrăvănii au fost când am dărâmat din greşeală cu coada o vază frumoasă de pe masa din sufragerie şi când am ros pantofii noi-nouţi ai mamei. În noaptea aceea am dormit afară. A fost jignirea supremă să stau pe afară cu toţi golanii de pe stradă. Noroc că nu m-a furat nimeni. Aoleu, ce mi-a mai ticăit inima. Însă de atunci sunt cel mai cuminte câine.
Merg cu stăpânii mei peste tot şi nu îndrăzneşte să se apropie nimeni de noi. Arăt fioros, nu-i aşa? Dar să ştiţi că doar par, fiindcă sunt tare blând. Ador copiii şi nu am muşcat pe nimeni niciodată. E drept că nici nu am fost provocat prea mult, însă sper nici să nu fiu. Vă las, dragilor! Mă cheamă mami să servesc masa. Pe curând!
Un porc care a supravieţuit 36 de zile sub dărâmăturile unei clădiri prăbuşite în urma cutremurului din China a devenit un adevărat erou în această ţară. Animalul, supranumit Zhu Jianqiang (în traducere „Porcul cu voinţă de fier”), a pierdut două treimi din greutatea sa normală după ce a rămas prins sub dărâmăturile unei clădiri din provincia Sichuan. El a supravieţuit bând apă de ploaie şi mâncând cărbune. 
Înainte de a aduce vegetaţia în micuţul univers acvatic de acasă trebuie să aflaţi ce specii sunt potrivite Anubias nana.
Frunzele, de un verde închis şi cu suprafaţa lucioasă, pornesc din rizom şi au o formă lanceolată. Este o plantă ce creşte lent, are nevoie de foarte multă lumină, apă curată şi limpede şi de o temperatură în jur de 25°C. Se înmulţeşte prin rizom.
Dacă aveţi o pisicuţă este bine să ştiţi că sunt multe boli ce pot fi contactate numai pentru că animalul dumneavoastră de companie nu a fost vaccinat. Una dintre aceste boli este caliciviroza felină. În funcţie de vârsta felinei în momentul îmbolnăvirii şi de sănătatea sa, această afecţiune poate fi mai mult sau mai puţin gravă. Pentru a afla cum trebuie să vă protejaţi pisica, am stat de vorbă cu Lescai Constantin Daniel, şef de clinică la Spitalul Veterinar Ilioara, din Capitală.