de Cătălina Tăgârţă

- Doctorul Laurenţiu Luca atrage atenţia cu privire la pericolele ce ne pot pândi în timpul concediului

Boala nu ţine cont de nimic, aşa că, dacă nu vreţi să vă stricaţi concediul, ar fi bine să puneţi în bagaje o trusă de prim ajutor şi să luaţi aminte la sfaturile specialiştilor. Doctorul Laurenţiu Luca (foto), directorul Centrului Medical PULS, ne-a spus la ce trebuie să fie atenţi oamenii în această perioadă şi cum să acţioneze în situaţiile de maximă urgenţă.

„Nu săriţi în mare imediat după masă”
- Domnule doctor, în acest sezon cu toţii mergem la mare, la piscină şi vrem să petrecem cât mai mult timp în apă sau la plajă. Există vreo interdicţie în acest sens? Sunt categorii de persoane care nu au voie să intre în apă?
- Nu. Din câte ştiu, apa are doar beneficii asupra organismului. În momentul în care faci baie în mare, apa sărată acţionează asupra pielii ca un exfoliant, îndepărtează celulele moarte, întinereşte pielea, tratează unele afecţiuni de la nivelul tegumentului - precum iritaţii, eczeme ori psoriazis -, luptă împotriva infecţiilor şi a inflamaţiilor şi se spune chiar că ar trata acneea. În plus, aerul marin este lipsit aproape în totalitate de microbi şi de virusuri. În schimb, conţine o serie de aerosoli naturali, favorizează dilatarea vaselor sangvine şi îmbunătăţeşte capacitatea cardio-respiratorie.

- Există afecţiuni pe care oamenii le pot contacta în urma frecventării acestor locuri?
- Prosoapele şi papucii sunt indispensabili în prevenţia contactării micozelor, pitiriazisulului versicolor (n.r. - afecţiune a pielii caracterizată prin erupţii de băşicuţe) sau a altor infecţii. Însă tot referitor la apă, aş vrea să mai atrag atenţia cu privire la variaţiile de temperatură. Mulţi pacienţi, foarte încălziţi după ce au stat la soare, se aruncă în apa mării, care e foarte rece, şi atunci se produce stopul cardio-respirator. În plus, nu trebuie să se arunce în apa rece nici imediat după masă, cu stomacul plin, şi cu atât mai mult dacă sunt cardiaci, au probleme cu inima sau tensiunea. Ideal e ca intrarea în mare să se facă treptat, înaintând cu paşi mici, pe măsură ce se obişnuiesc cu temperatura apei.

„Sarea marină omoară microbii”
- Despre expunerea la soare ce ar mai fi de spus?
- În principiu, cam toată lumea ştie când şi cum trebuie făcută - deci cu excepţia intervalului orar 11:00-17:00, când soarele e foarte puternic. Şi nu uitaţi de accesorii, pălării, şepci, eşarfe şi ochelari de soare, care se dovedesc foarte utile în protecţia solară, chiar şi în afara intervalului orar menţionat. De asemenea, să nu uităm că pacienţii cu o serie de boli sistemice, cum ar fi lupusul eritematos sau afecţiunile autoimune, au contraindicaţie totală de expunere la soare. Din păcate, ideal ar fi ca aceste persoane să îşi petreacă vacanţa la munte sau, dacă vin la mare, să facă baie dimineaţa foarte devreme sau seara târziu.

- Nisipul ne poate afecta în vreun fel?
- În principiu, nu. Doar dacă sunt acolo mici vietăţi care să te pişte, să te înţepe... dar, şi în acest caz, remediul este la îndemână. Persoanele care se confruntă cu mici tăieturi, care au pielea uscată, muşcături de insecte sau mâncărimi este recomandat să aplice apă de mare călduţă pe zona cu probleme. După ce lichidul se va evapora, sarea va pătrunde în celulele infectate şi va omorî toţi microbii.

„Atenţie la îngheţata de la dozator”
- În ce situaţii poate reprezenta un pericol mâncarea, indiferent că suntem sau nu pe litoral în vacanţă?
- Dat fiind faptul că la căldură este favorizată înmulţirea microbilor, mai ales în cazul alimentelor foarte perisabile, pe bază de maioneză sau ouă, ar fi bine să le evitaţi pe cât posibil. De asemenea, nu consumaţi sub nicio formă produse expuse în vitrinele care stau la soare şi fiţi atenţi şi la îngheţata aşa-zis „de casă”, de la dozator, care e foarte bună, de altfel, dar care este destul de periculoasă... Deci fiţi cu mare băgare de seamă mai ales la locul de unde cumpăraţi, la sursa de provenienţă a alimentelor, căci se pot întâmpla multe, şi nimeni nu doreşte asta, mai ales în concediu. Totodată, dacă vedeţi că o conservă este bombată, umflată, deteriorată, înseamnă că ceva nu este în ordine.

- Ce e de făcut în cazul în care se instalează totuşi starea de rău?
- Dacă e o simplă enterocolită, manifestată doar prin scaune diareice, pacientul trebuie să se hidrateze corespunzător. La fel se procedează şi în cazul în care apare aşa-numita „diareea turistului”. Apa de mare are alte proprietăţi, alt conţinut chimic faţă de cea de la munte, spre exemplu, şi atunci aceasta interferează cu flora normală a organismului care se găseşte din alte zone, de exemplu, şi apare „diareea turistului”. În acest caz nu se va mai bea apă de la robinet, ci numai plată, filtrată, şi eventual se administrează câteva tablete de imodium, în funcţie de numărul scaunelor pe care l-a prezentat persoana în cauză. Însă dacă apar alte simptome, precum febră sau vărsături, trebuie consultat neapărat un medic, căci situaţia se complică şi poate fi periculoasă.

„Conjunctivitele virale au evoluţie limitată”
- Ministerul Sănătăţii a anunţat acum ceva vreme că este epidemie de conjunctivită, iar medicul oftalmolog Monica Pop a făcut de curând o declaraţie, potrivit căreia, numai în Capitală sunt diagnosticaţi zilnic circa 20 de pacienţi cu conjunctivită. Acest lucru are legătură şi cu căldura?
- Da, fiindcă afecţiunea este una virală, care se transmite prin apa de la ştrand... Conjunctivita este foarte contagioasă şi se transmite uşor, prin contactul cu apa, din cauza mâinilor nespălate şi duse la ochi şi aşa mai departe... De asemenea, dacă apa din piscine nu respectă concentraţia de clor recomandată de legislaţia în vigoare poate fi o cauză de apariţie a conjunctivitei. În general, dacă sunt virale, conjunctivitele au o evoluţie limitată, ele trec după ce nu mai venim în contact cu apa, dar e de preferat să consultaţi totuşi un medic, să fiţi siguri că e vorba doar despre atât.

- Ce-mi puteţi spune despre depresiile de vară? Ştiu multe persoane care suferă de această problemă.
- Într-adevăr, multe persoane sunt considerate meteosensibile. Căldura, presiunea atmosferică, perioada de concedii, de vacanţă le pot da o stare de rău, de somnolenţă, de depresie. Ideal e ca aceşti pacienţi să fie antrenaţi în diverse activităţi, să li se creeze un plan care să îi ţină ocupaţi, să le distragă atenţia şi să nu-i lase singuri, cu gândurile lor negre.

• Potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii americani, copiii şi adulţii care construiesc castele de nisip pe plajă sunt supuşi unui risc mai mare de a dezvolta boli gastrointestinale şi diaree decât cei care doar se plimbă pe malul mării sau înoată, în cazul în care uită să se spele pe mâini sau să facă duş după ce au fost la plajă.

„Răcelile de vară sunt cauzate de diferenţele mari de temperatură“

- La ce-ar mai trebui să fie atenţi românii în această perioadă?
- Să evite variaţiile de temperatură şi să nu se stea în bătaia aerului condiţionat sau a ventilatorului. Să nu fie o diferenţă de temperatură mai mare de maximum 10 grade Celsius între camera în care stau şi exterior. În caz contrar se pot instala cu uşurinţă aşa-numitele „răceli de vară”.

- Ce afecţiuni au întâlnit mai des medicii de pe ambulanţă în această perioadă?
- Cele cardiovasculare, pentru că pacienţii cu probleme la inimă suportă mai greu căldura, dar şi afecţiuni ale coloanei vertebrale - de obicei blocări, din cauza aerului condiţionat.